Daniel Vişan-Dimitriu – Mugurul de Vis
Cuprinde-mi, toamnă, visul într-un cântecPurtat în vânt de frunze-ngălbeniteCe-și mor dorințele și cad, grăbite,Din ramul părăsit cu un descântec.Îl du spre cer, spre norii ce-l așteaptăCu ochii înghețați și-l cred prea trist,Ca o dorință scrisă-n acatistDe-un suflet ce-și dorește calea dreaptă.Nu-l sprijini de ei, sunt reci, n-au viațăDestul cât să-nțeleagă visul meu!De poți, îndreaptă-l către … Citește mai mult