Morbid – Versuri.pro

Intro (Dhav)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

După luni de zile de foraje și săpături în cele mai adânci și întunecate puțuri ale hip-hop-ului românesc, subsemnatul, Morbid, mă declar vinovat pentru producția și distribuirea următoarelor manifeste. Țin să precizez că la momentul săvârșirii infracțiunilor mă aflam în perfectă stare de luciditate. Prin urmare, mă declar conștient, și totodată mândru de gravitatea faptelor mele. Atenție! Acesta nu este un pamflet, și trebuie tratat ca atare! Aștept chemarea în instanță… aștept chemarea în instanță…

Spiridon Popescu - Miezul Nopții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Zise mortul către viu:
„Viule, de când te știu,
Tot sărac, fără sicriu”.
Zise viul către mort:
„Am, dar nu-mi place să-l port”.
Și făcu atac de cord.

Blitzkrieg

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Intro:
Yo, eyo.. Aha, aha..
Strofa I:
Cei ca mine plătesc să mănânce, știi ce e ciudat?
Că sunt alții, care sunt plătiți să mănânce căcat.
Eu mă f*t în hip-hop, eu n-am reprezentat
Vreodată cultura africană, și nici n-am s-o fac.
Că am valori, nu valoare, am fost și sunt în stare
Să bag rapp-eri animatoare, la reanimare.
Morbid înseamnă tobă, bass, sânge și-adevăr,
De-aia, nu vreau să mi se zică vreodată rapp-er.
Artele tale nu-s plastice, dar poluează,
Arde-le tare, pe zdrențele ce stimulează.
Bagă legale, cumetre, ia și fumează,
Că poate faci un OD, și scăpăm de-o pidză jegoasă.
E-yeah, Sfinția Ta, marș și bate toaca,
Că e de „Doamne ferește”, ce promovează Media.
Cum plm să bați câmpii, vorbind de munți de bani?
Te ia valul? Ești primul papagal, printre pelicani.
Refren X2:
E război fulger
Auzi cum tună-n boxe
Dau război fulger
Sunt toxic, restul noxe.
Strofa II:
Respectă-te, ești ceea ce-ți iese din difuzor,
Eu nu mai am 15 ani, s-ascult piese despre alcool.
Cântă ce morții mă-tii vrei, e ultima mea problemă,
Dar nu zi pupilelor, cât de marfă e drogu-n venă.
La Paris e Olimpiada de f*tut în cur, e trist,
N-am mai fost așa scârbit, de la „Niggas in Paris”.
Coaie, diss-ul nu-i artă, e complet pueril,
Beef-ul dintre Kendrick și unul de, cică, f*te copii.
Cum p**a mea, să mă gândesc la bani și la succes
Când eu, propria identitate, tre’ s-o cenzurez
Să n-am probleme, dacă zic ceva de rău de ciori,
De travestiți de zioniști, bolșevici amatori?
Sper să mori, c****, sper să mori
Cu cioburi înfipte-n ochi, dacă cunoști doar 3 culori
Și să-ți bag microfonu’ pe gât, să te înregistrez
Când urli de durere, să am și eu ce să samplez.
Refren X2.
Outro: Scratches
[Eu mă f*t în hip-hop
Morbid înseamnă tobă, bass și-adevăr
De-aia, vreau să mi se zică vreodată rapp-er]

Mircea Manolescu - Gâsca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O gâscă tinerică
Și foarte frumușică
Ce înota alene, pierdută, visătoare
Sub razele senine.. pe-o baltă oarecare,
Trezită fu, din vise, de-un pește plin de grații
Ce se porni să-i facă, din unde, declarații.
Îi spuse c-o adoră, că inima-i o rană
Și dacă nu-l iubește, să-i dea măcar o pană,
Așa, ca amintire..
Iar gâsca-nduioșată și plină de simțire
Alese una mare pentru îndrăgostit,
Care plecă. Dar iată un alt nefericit
Îi luă degrabă locul și cu o voce stinsă
Își declară iubirea eternă și aprinsă.
O, fără dânsa, viața îi pare un coșmar
Cu chip de gospodină ce-l frige pe grătar!
Și dacă nu își bagă de bunăvoie capul
În undiță, o face pentru că el, săracul,
Mai are o speranță, poate că una vană,
Să-i dea și lui o pană..
La scurte intervale
Veniră după-aceea să-i cânte osanale,
O știucă ruginie și plină de prestanță,
Un crap puțin cam veșted (convins celibatar),
Ba chiar și un țipar.
Și toți doreau o pană, iar ea le da voioasă,
Adânc impresionată că e așa frumoasă.
Nici nu gândea, sărmana, că este-mbrobodită,
Că mai la urma urmei, de fapt, e jumulită.
Când a băgat de seamă ce rău s-a maltratat,
Fu prea târziu și gâsca în lac s-a înecat.

MORALA
I-a șoptit-o un rac, mișcându-și cleștii:
– Când știi că ești o gâscă, nu te-ncurca cu peștii!

Craniu feat Morbid & Apostol - Unii Ca Noi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Craniu:
Știi care-i treaba? Eu sunt number 1, solo
Dând lecții trapp-erilor cu apucături de homo
Dichis pe mine, locks la ochi, stil Cholo
Nu-mi fute dracu’ filmu’, c-o să ți-o dau ca la polo
Când intru în club, p******-s solo
Și le penetrez mai rău decât spada lui Zorro
Se știe că-s cam locco, și asta e sotto
(?)
Unul ca mine vine dintre golani
Și știi că la orice ocazie-mi bag p***-n șobolani
Nu vreau iubire, vreau să fiu cu frații, high pe monetar
Dar nu-i de bani, e de respect, și nu ai cum să le separi
Și-am plecat de jos, dar tot m-am ridicat
Și nu mă dau mare, doar așa s-a întâmplat
Dau pe beat, ca kalașnikovul full automat
Tu abia m-ai ochit, eu deja te-am eliminat!.

Refren (Craniu) :
Unii ca noi, sunt mereu pe bune
O dăm mereu greu, nepăsându-ne de lume
Ne-am făcut singuri nume, și fără glume
Vrem să facem sume, dintr-un motiv anume
Doar pe treaba noastră, fără a ne expune
Succesu-i garantat, e ca și o pasiune
Nu vă salvează nimic, nici măcar vreo rugăciune
Nu vezi cu cât har rupem beaturile astea nebune?.

Morbid:
Unul ca mine provoacă cel mai armonios haos
Perseverez în a fi pervers, când țin cuțitul la os
Și mai departe, trec de măduvă
Sunt un coșmar, ce îți provoacă visul de-a fi văduvă
Unul ca mine execută ciori, nu ordine
Decide singur, în p**a mea, ce-i rău și ce-i bine
Îmi tocesc lama-n oase de neomarxist
Asist cu entuziasm la un atac terorist
Unul ca mine face lansator de flăcări din MIC
Ca la Verdun, baie de sânge, (?)
Nu-mi schimb tabăra de-a-mpulea, ca la Counter Strike
Sunt mai înfipt ca o victimă de-a lui Vlad Țepeș
Și sunt în continuare teroare, pentru cei care
Susțin c-au valoare. Știi că următoarea mutare
Nu e a calului, e a capului de pe umerii tăi
Unii ca mine-s chiar de treabă, de ce zici că-s răi?.

Refren

Tudor Apostol:
Mai ipocrit ca un american neonazist
Ca un spion în Spania, la nivel de om falangist
Intru-n morții voștri, ca luneta după glonț
Viața mea e relevantă, ca s******-n divorț
Dacă lumea e frumoasă, aveți ochelari de spini
288 de motive să ucid niște cretini
Dă-o-n morții ei de viață, vezi în p**a mea, în față
Trenul vieții tale, ce trebuia să-ți dea o șansă
E cam degeaba-n viață să trăiești, fără să mori
Ce fac eu nu e rap, e un cor nemuritor
E plin de sânge-n coridor, nu știu ce fac, dar cred că mori
Arde fumu-n depărtare, și vă intră fix în pori
Să nu dau explicații in viață, sincer, pare cam urât
Deci nu mă refer la vomă, când zic că ești țigan borât
Am mai dat duma asta, din rațiuni, că sunt senil
Sunt cel mai sănătos psihopat instabil.

Refren X2

Grigore Alexandrescu - Cucul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cucul.
Cucul, pasăre proastă, dar plină de mândrie,
Socotind c-al său nume
Este vestit în lume,
Hotărî să mai facă vreo călătorie,
Ca s-adune respecturi, și însuși să privească
Cu ce chip îl slăvește nația păsărească.
Plecă: dar abia merse pînă-n vecinătate,
Și găsi felurimi de păsări adunate,
Care din întîmplare
Se-ntrecea la cântare.
Stătu să le asculte: toate pe rînd cântară,
Care prost, care bine, talentul și-arătară.
Iar bietei coțofene îi cerură iertare
Că nu-i dau ascultare:
Îi ziseră: „Taci, soro, te roagă obștea noastră:
Despre cântec, ne iartă, ești ca un cuc de proastă“.
Asfel păți și cioara; în rîs ea fu luată,
Și cu un cuc nemernic de toate comparată.
De asemenea cinste cucul supărat foarte,
Se duse mai departe;
Dar oriunde mergea,
Nimic alt n-auzea.
În sfîrșit obosit,
Și desnădăjduit,
La cuibul său veni,
Făr-a se mai opri.
Puii cît îl zăriră
Pe loc îl ocoliră;
Apoi îl întrebară:
„Ce mai veste p-afară? “
„Urîtă — le răspunse — și vrednică de jale:
Am umblat multe locuri, dar nu m-am mulțumit.
Toate îmi par schimbate și toate merg la vale,
Păsările sînt bete și lumea-a nebunit. “.
Tot omul despre sine lesne se amăgește.
Nimenea nu își este aspru judecător,
Dar judecata obștii e o învățătură.
Mulți ce se cred pe sine un ce rar în natură
Mai lesne zic că lumea nu știe ce vorbește,
Decît să va să-și simță nimicnicia lor.
(Ed. 1842).
Adaugata de catre-Radu Dan Alexandru

George Topirceanu - Epitafuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pe mormântul:
Unui bețiv
De sărăcie și necaz
Întâia oară doarme treaz.
Unui soț iubit
Ici doarme Niță Busuioc, —
Și nu mai sforăie deloc!
Unui vardist
Ce te-ai oprit la criptolog?
Hai, circulați, mă rog!
Unui prost
El doarme țepăn, doarme drept, —
Dar știți voi: când a fost deștept?
Lui A. C. Cuza
Hei, trecătorule, -napoi!
Să nu-i miroși a usturoi.
Iubitei
S-a stins. Dar să n-o plângi, străine,
Mai mult pe ea decât pe mine!

Andrei Mureşanu - Cele Două Căpățâni Goale

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

La săparea unei groape,
Un cap mort desfiinţat,
Văzând lângă sine-aproape
Alt cap gol alăturat,
„Cine e, care-ndrăzneşte,
Îi strigă c-un glas de domn,
De mine de se lipeşte,
Turburându-mă din somn?”.
„Eu, zice-acea căpăţână,
Am fost numai matelot;
Pâine neagră şi puţină,
Apă, din bălţi, a fost tot
Cu ce-am trăit în viaţă;
Desculţ, trenţos, urgisit,
Dusei cărarea-mi cu greaţă;
Acum moartea, ce-am dorit
M-aşeză în libertate,
Care-n lume n-am aflat,
Scuturând jugu-mi din spate,
Ce atâta l-am purtat.”.
„Om de rând dă-te-ntr-o parte!
Strigă capu-nfumurat,
Tu eşti prost, tu nu ştii carte,
Genu-ţi apus, blăstămat!
Alt soi sunt eu, nu ca tine:
Sunt boier, cu prinţi rudit,
Iată-aici pe piept la mine
Orduri, stele, sunt mărit!
Eu mă plimb tot în caleşte,
Aur, scule, am prisos,
Vinu-mi în buţi mucezeşte,
Ah, să-ţi spui, n-ai vreun folos!”.
„Eu sunt! Am! Ce nebunie!
Am fost, avui, vrei să zici,
O-ntoarse cel din sclavie;
Căci nimic nu văd aici,
Nu văd orduri, nice stele,
Mărturii rangului tău,
Aur, vin şi caleşti grele
Au rămas la locul său;
Ce-ai avut în stăpânire
Ai lăsat pe lume tot,
Să-ţi ajute-aici, nu pot;
Acolo-a fost osebire,
Aici avem o mărire,
Capul de prinţ domnitor
E ca şi cel de păstor,
Dat la viermi prin putrezire.”.
Pe boier şi pe ţăran,
Pe păgân şi pe creştin,
Pe amic şi pe duşman,
Moartea-i cuprinde-ntr-un sân.

Aurel Baranga - Fabula Sentimentelor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În pădure,
La un bal,
O vulpe șatenă,
Mondenă,
Apăru gătită
Într-o rochie de seară,
Extraordinară,
La gât cu o femeie, răsucită,
Ca un fular, ca un șal..
Asistența, derutată,
Încremeni, intimidată.
Doar un șacal o întrebă direct:
„- Cum ai decăzut în asemenea hal,
Cum ai fost în stare,
Pentru un capriciu,
De moda trecătoare,
Să comiți un asasinat,
Atât de abject?..
Asta nu mai e modă,
E viciu! „
MORALA.
Blândeței?
A milei?
A urii?
Nu căutați fiara
În desișul pădurii!

Alecu Donici - Veverița

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Veveriţa cu crenguţa
De mulţi ani slujea la leu;
Slujba cere stăruinţă
Şi este lucru cam greu
A fi deştept, cu simţire,
Ş-a întâmpina ades
Capricii care din fire
Au acei mari mai ales.
Nu ştiu dar, cu ce purtare,
Cu ce chip prea nimerit
Veveriţa cinste mare
De la leu au dobândit
Ş-au luat făgăduinţă
Că din dările ce vin
Îi va da spre cunoştinţă
Un car de alune plin.
Făgăduinţa-i bună,
Numai nu aduce saţ;
Şi la auz ea răsună
Cuvânt aspru: mai răbdaţi!
Veveriţa-n ascultare
Rânjea dinţii lăcrimând
Şi din ochi clipea cu jale,
Pururea la slujbă stând;
Când neamurile ei toate
Ici-cole pe crengi sălta
Şi întru alune coapte
Gustul său îşi desfăta.
Vremea trece, vremea zboară;
Veveriţa au slăbit
Şi de a slujbei povară
Lepădare au pornit.
Leul fără prelungire
Demision ei au dat,
Însoţit de mulţumire
Şi de carul încărcat
Cu preafrumoase alune;
Dar puteţi să socotiţi,
Acum ele ce sunt bune
Veveriţei fără dinţi.