Ion Caraion – Moment Halucinant
Cum și-a strâns codrii… Cum și i-apus în desaga văzduhului, lent…Ușor fantastic, inaparentmi s-a părut vântul.Orbi tot pământul,tot cerul, toată vecia.Nici un zbor.Nici un neabsent.Ca din ulcior în ulcior,un exordiu de flori bâiguitoarepicura-n nebuniaceluilalt sau a acelui momenthalucinant.