moartea Mariei

Ce să însemn în gând, în noaptea groasă,Din ceasul rău, din apele tăriei?Întinse moartea mâna fioroasăŞi, cald, culese sufletul Mariei.Odihna veşnică îi stă acumaPe ochi, pe buze şi pe mărţişoare,N-o mai călca, zglobie, toamnele şi brumaŞi n-o mai pune vara-n chiotoare.Cinci oameni vor veni după amiazăCu paşi de pâslă şi cu mâini uscate –O vor … Citește mai mult