Alejandra Pizarnik – Zona Viziunii Perpetue
Zonă a viziunii perpetue.Am traversat-o într-un geamăt misterios.I-am predat nopții corpurilor regatul vârstei melepentru a ști dacă există vreo lumină în spatele ușii închise.
Versuri corectate și adnotate
Zonă a viziunii perpetue.Am traversat-o într-un geamăt misterios.I-am predat nopții corpurilor regatul vârstei melepentru a ști dacă există vreo lumină în spatele ușii închise.
Sunt un nimic. Strălucitoare,Îngheață visele pe rând.În fața profunzimii tale,Eu plin de plenitudini sunt.În ale Rozelor mistereNu știu ce țeluri ai ascuns,Cine te-așteaptă în tăcere,Ce îngeri au venit de sus..Lumina-naltă, bezna mareAșteaptă-n Tine-acum febril –Cunoașterii i-s dezlegareȘi-i sunt sublimei minți delir.26 aprilie 1902Volumul ”’Versuri despre Preafrumoasa Doamnă”’
Nu deschideți cutia micăPălăria cerului va cădea din ea.Nu o închideți pentru niciun motivVa mușca pantalonul eternității.Nu o lăsa pe pământOuăle soarelui se vor sparge în interiorul ei.Nu o aruncați în aerOasele oaselor se vor rupe în interiorul ei.Nu o țineți în mânăAluatul stelelor va fi acru în interiorul ei.Ce faceți pentru DumnezeuNu lăsa să … Citește mai mult
Dacă știi, noi suntem așacum suntem noi, triștisau fericiți cum am spuspână acum!Dacă știi, noi suntem așacu secrete. Am spus cumvacă am vreun secret? Da?Noi avem un secretȘi ție nu-ți pasă… Ohhh, iee!De el ție nu-ți pasă. Astae al nostru și am terminat!Punct, punct!!!Și eu am un secretși nimeni nu trebuie să-lștie… Dacă mi-l aflăcineva … Citește mai mult
Să nu mă îmbrăcați în mantie,Refuz tiara cu diamant,Luați-o și șapca cu clopoțelȘi orice pestriță manta.Sunt regele unei țări gri,Tronul secret îmi va luci.Până nu mă vedeți, nu mă ornați,Clasați, pân-atunci: voi fi.
Sub cel de-al treileaPtolemeu,La curtea dinAlexandria,Mi-am dovedit cândva și euÎn hexametri măiestriaȘi-n vila mea de lângăNil,Sub ochii stelelor amice,Am preamărit în nobil stilPărul regineiBerenice.Un retor însă, sec și șters,Dar în tertipuri meșter mare,M-a-mpuns cu perfidu-i vers,Scris prost, dar plin de defăimare.Văzând cum gloriile trec,Topite-n ură și-n otravă,M-am hotărât atunci să plecȘi mi-am tocmit în port … Citește mai mult
După orașu-ntunecatSe pierde-al gheții drum.Eu, cel cu bezna-ngemănat,Pășeam încet de-acum.Urla văzduhul răscolitDe-un vifor furios.Din beznă-n cale mi-a ieșitUn ins misterios.De mine chipul și-ascundea,Pășea-nainte, -ntins,Spre gheața care se sfârșea,Spre focu-n neguri stins.S-a-ntors spre mine și-am văzutUn singur ochi arzând.Apoi vîltoarea l-a-ncăput,Văpaia lui stingând.Iar cercul glacial l-a spartAl undelor tumult.Gingașul chip s-a-mpurpuratȘi neaua a gemut.Și nu puteam … Citește mai mult
Abia de prinde-a amurgiÎn cârciuma ce se află pe drumul spre IablonevoVin groparii din Vârșeț.Hohotind încă din pragul ușiiCer solidari doi metri de vin.Și crâșmarul umple pahareleAranjându-le în cruce pe masăPe această masă de un metru lățime și un metru lungime.Împreună cu dânșii și euBeau cu ochiiAmuzanta lor taină
Prin fereastra ovalăcucuveaua intră în catedrală.Sfântul Cristoforvoi s-o goneascăvăzând-o cum beaulei din lampaSfintei Maria.Spuse Fecioara:– Las-o,Sfinte Cristofor.
Pe cale albă, cu Lună,Când păstorii astraliMână turme cu norii,Nepotcoviți spre noiGonesc caii morții.Cu calm, cai asasini,Valeți-umbre pe spate,Cavaleri triști, muți.Și Luna se va ascunde,Dacă vin pe alba cale.De unde vin, cine știe?Doarme lumea largă:Se opresc, se descalecă.Pururea e cal liberȘi coamă fără gazdă.Și la cine se va opri,Va păli, va încăleca,Gonind cu el pe … Citește mai mult