miresme – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Doar Roză

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

M-am îmbătat de-extazul dintr-o roză
și nu știu cum miresmele le-adună
din mâlul sevuind.. Prin ce metamorfoză
parfumu-și dă? Culori de vis, face cu.. care mână?.
Din ce chimie-ocultă se-ntremează,
de unde are geniul de licoare
ce-o varsă prin nectar, pictează vază,
se-ngemănând în dar, c-un dar la altă floare?..
Mă uit și-adulmec iar, sunt mut de farmec
și iar miros și, creieru-mi dezmiardă;
cu inima, din alveolele-n respir, sunt cerc..
Mă prăbușesc drogat, cu capul dus, pe iarbă..
Și-i și altă culoare și-i multe alte izuri
și mă întrec cu albine, păsări și bondari
și-un fluture penat.. și-am pielea toată rizuri;
mă sângerez în spini. Sunt zbor de mii Icari!..
Mă dezic, tot, de știință, îs un novice;
n-am școala rozei, nici miros, culoare.
Nici spini nu știu să fac, candoarea să-mi explice..
Păcat că am să mor și, n-o să fiu o floare!?!..

Daniel Turcea - Inserare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Stingându-se / rămân / umai / miresme. / Strune / neatinse, / ca sufletul / ... →

Dan Galbina - Pas Parole

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Iarba subțire dumneata
deci fii atentă vin cosașii
miresmele te vor trăda
ei țin în mână așii.
Nu știu că tu le ești stăpână
și vin precum sinucigașii
e prea târziu și te ating cu mâna
din care lunecară așii.

Dimitrie Anghel - După Ploaie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

S-a dus furtuna-n zări și-acuma se-ntrec miresmele-n putere:
Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie-anume
Peste-ntunericul acestei nopți dulci și pline de mistere;
Se bat și florile — se vede că nimeni n-are tihnă-n lume.
Se războiesc mereu și ele să stăpânească-un ceas pământul…
Dar cine nu-și încearcă oare o dată-n viața lui norocul?
În van să le despart-aleargă sub negrele umbrare vântul…
Biruitor până acuma domnește singur busuiocul.
Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă,
Dar se trezesc în umbră crinii, vărsându-și boarea lor profană,
Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă,
Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană.
Și tot mai grea, mai tare crește naiva florilor urgie,
Se-ntrec care de care parcă să-nvingă ori să moară-n luptă.
În van trimite-un gând de pace un miros blând de iasomie,
Și flutură-n deșert în aer, ca un steag alb, o nalbă ruptă.
Hodină nu-i, dar iată-n luptă că vin și mândrele verbine,
Un miros voluptos aleargă adus de vânturi de departe,
Și nu-i mireasmă să n-adoarmă, nici floare nu-i să nu se-ncline;
Iar noaptea toată deodată miroas-a dragoste și-a moarte.
Miroas-a moarte și-a iubire și crește-o dulce lenevie
Ca-ntr-un polog frumos în care te-nvinge somnul fără vrere,
O ceață diafană zboară ca peste-un câmp de bătălie,
Acoperind din nou grădina cu-ntunecatele-i mistere.

Mihu Dragomir - Miresme

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Căruțele-au lăsat pe stradă paie
și blocurile s-au înmiresmat.
Aș strânge-aceste raze în odaie,
le-aș presăra pe pernă și în pat.
și la întâiul ceas de dimineață,
acoperit de vise ca de-un nor,
să mă trezesc c-un fir de pai pe față
și, buimăcit, să caut un izvor.

Rainer Maria Rilke - Heliotrop Persan

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Prea tare-elogiul unui trandafir
să-ți pară pentru-aleasa-ți, s-ar putea:
Ia plantă fin brodată fir cu fir
și cu-ascuțita-i șoaptă-nvinge-așa.
privighetoarea, care-n umbră-naltă,
strigând, ți-o preamărește, dar n-o știe.
Căci, iată: cum în fraze, laolaltă,
stau strânse noaptea vorbe dulci, și-adie
din violetul de vocale, treaz,
miresme-n pat, sub baldachin de-atlaz –:
așa-n ciorchinii de mătase stele
se-adună la frunzișul cu tighele
și-amestecă, aproape să dispară,
tăceri, vanilie și scortișoară.

Gheorghe Tomozei - Miresmele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Miresme în ruină,
Miresme mărturisite,
Miresme-nclinate,
Cu capul pe umăr,
In
Con
Sis
Ten
Te,
Jupuite, junghiate, pierite
Cu capul, sub chivote
În mâini…

Nicolae Neagu - Flori

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu-i o treabă oarecare
faptul de-a picta o floare.
Cine crede astfel face
lucruri strâmbe și sărace,
cine spune astfel pune
poama rea cu cele bune;
cui îi place-așa ceva
să se-nghesuie, să ia,
zice –
ca un lujer stând să-nspice –
rezemată la fereastră,
Alexandra, fata noastră.

Mai întâi și mai-nainte,
spuse ea, cătând cuminte
spre dulapul de păpuși,
(ca un sâmbure cu uși
unul rotofei și frez,
cu sertare-n loc de miez)
orice floare
e o pată de culoare.

Mai apoi și mai apoi,
spune ea, cătând spre noi,
pe deasupra de creion,
ca un soare cu breton,
floarea e și-un fluture,
ațipind pe-o buture;
ori, mai bine, o albină
strânsă-n brâu, în gușă plină.

Dacă mergem mai departe
e chiar mierea de pe tarte
și, la urmă, la sfârșit,
ați ghicit,
orice floare e un șip
cu miresme fel și chip.
Cu vreo trei, dacă-mi dai mie,
vă deschid parfumerie,
care dă pe datorie
fără nazuri, ori simbrie,
iar grădină cu grădină
fac o ditamai uzină,
că din zori și până-n seară
amețim de-atâta vară…

Alice Călugăru - Buruieni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Buruieni.
Sălbatică gradina-i amar îmbălsămată,
De buruieni înalte ce cresc cotropitoare,
Mireasma-i plămădită-n a soarelui dogoare.
Rămâne totuși crudă, și-adânc răcoritoare.
Din lamura de floare și frunza, fură vântul
Și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate,
Și tâmpla-mi răcorește cu sărutări curate,
Și părul mi-l resfiră cu mâini îmbălsămate.
Un glas de mii de greieri îmi cântă la picioare
Și prin trifoi sălbatic, și-amară păpădie,
Fug verzi cu șopârle cu-alunecare vie,
Și surii șerpi în ierburi cu apă se-mlădie.
În vânt se împreună, cu gustul cel de cimbru,
Cu gustul cel de miere al florilor la soare,
Miros de nalbă searbăd, și tainic de cicoare,
Miros de izmă verde, îmbătător și tare.
Și totdeodată dulce și aspru mușețelul,
Miroase ca pământul și soarele.
Pelinul îmbalsamează iarba, amețitor ca vinul,
Și negrele semințe de mac, își torn veninul.
Simțirea mea, ca vântul, colindă prin grădină.
Ca șerpii pe pământul cel proaspăt se mladie,
Ca florile, în stebla mi-o strâng, și cu beție
Ca greierii taină mie.
Adăugată de către Radu Dan Alexandru