Mircea cel Batran

Dimitrie Bolintineanu – Mircea Cel Mare și Solii

de

Mircea cel mare şi solii.Într-o sală-ntinsă, printre căpitani,Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani.Astfel printre trestii tinere-nverziteUn stejar întinde braţe veştejite.Astfel după dealuri verzi şi numai floriStă bătrânul munte albit de ninsori.Curtea este plină, ţara în mişcare;Soli trimişi de Poartă vin la adunare.Toţi stau jos mic, mare, tânăr şi bătrân.Era nobil omul când era român.Solii … Citește mai mult

Mihai Eminescu – Scrisoarea III

de

Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie s-o schimbe,La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă;Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă.Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboarăȘi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară,Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri;Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor … Citește mai mult

Mihai Eminescu – Scrisoarea a III-a

de

Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie și-o schimbă,La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă;Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă.Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboarăȘi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară.Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri;Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor … Citește mai mult

Marin Dorel – Mircea Cel Bătrân

de

Mircea cel Bătrân.Jos la Dunărea albastră,La Nicopole a venit,Toată oastea cea vestită,Cu sultanul Baiazid.Au fost cât frunză și iarbă,Și-au venit în țara noastră,Au venit să cotropească,Mândra Țară Românească.N-a crezut că la Rovine,Și Nicopole o să piară,Toată oastea cea vestită,Ce-a venit cu ea din țară.Eu sunt Mircea cel Bătrân,Tu vestitul Baiazid?La Nicopole, Rovine,Ai venit să lupți … Citește mai mult

Grigore Alexandrescu – Umbra Lui Mircea La Cozia

de

Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate:Către țărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc,Și-ale valurilor mândre generații spumegateZidul vechi al mănăstirii în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din ripă, noaptea iese, mă-mpresoară:De pe muchie, de pe stâncă, chipuri negre se cobor;Mușchiul zidului se mișcă… printre iarbă se strecoarăO suflare, care trece ca prin vine un fior. … Citește mai mult

George Coșbuc – Proclamarea Independenței

de

Mare pentru noi e ziua, când tu, Mircea, la RovineAi strivit păgânătatea ce s-a prins de piept cu tine,Peste Dunăre azvârlind-o, iar pe morţii ei în iad!Mari au fost şi-acele zile, când tu, vecinice Ştefane,Ai înfrânt în multe locuri groaznicele-oştiri duşmaneŞi-ai văzut pierind turcimea ca şi frunzele ce cad.Ah, dar voi vedea cum vine vântu-n … Citește mai mult

Ion Luca Caragiale – Crucea și Semiluna

de

Crucea și semiluna.Luna strălucește ca o lampă mare,Revărsând splendoarea-i până-n depărtare.La ospățul falnic, strânsă-i oaste multă;Toți vorbesc în parte, nimenea n-ascultă.Dar ca și stejarul mândru de la munte,Mircea-și netezește nobila sa frunte,Și ca și stejarul mândru când înfruntăCrunta vijelie, Mircea se încruntă.Și, apoi, se scoală deodată-n picioareȘi cu glas puternic le strigă: „Tăcere!Ați uitat voi … Citește mai mult

Vasile Alecsandri – Radu Calomfirescu

de

IÎn oraș la București,În curți nalte și domneștiMândră masă e întinsăȘi de mari boieri cuprinsă.Dar în mijloc cine șede?Mircea-vodă-n mijloc șede,Și la dreapta lui se vedeDoi Căplești și trei BuzeștiZmeii Țării Românești,Purtătorii oștilorȘi fruntea boierilor.Ei toți beau, se veseleauȘi pe domn îl fericeau,Dar când fu despre beție,Despre dalba veselie,Iată, nene, că soseaȘi la domn îngenuncheaRadul … Citește mai mult