metafore romantice – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Ești…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ești ca un gălbenuș de floare-n tei,
Ești ca un puf de-un pui de-o zi.
Nu mă mai știu pe mine de unde-oi fi
Doar când te văd, cum gândul de mi-l iei?
Ești ca o ciută tremurând pe glezne fine,
Ești roza-n vânt de-o lume de petale.
Nu mă mai știu, somn n-am, îți dorm în poale
Doar când cosițe-ți simt, mă mor de TU, de bine!
Ești ca un clopoțel ce-și cântă pasul lin,
Ești o priere de genunchi în inul rochii.
Nu mă mai știu de-s orb de nu-ți văd ochii
Doar când te-adulmec și te-aș bea de amor-venin.
Ești ca dulceața de salcâm cursă din spini,
Ești ca un zbor în corp de libelulă.
Nu mă mai știu de mine, îs o patrulă
Doar să-ți fac pază, nori de-azur, senini.
Ești ca un înger cu căpșor de bucle,
Ești ca o stea din mii de diamante.
Nu mă mai știu, n-am har de Byron, Dante,
Dar gând și trup îți dau.. pân’ n-or să mai răsufle!

Daniel Vişan-Dimitriu - Trandafirii De Foc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Îți doreai trandafirii din sufletul meu,
Cu petale de foc și arome de dor,
Nevăzut și intens, cu iubirea trofeu
Obținut în apusuri de timp arzător.

Când ți-am dat un buchet, m-ai privit îndelung
Și-n priviri am simțit un fior de sfârșit,
Al intenselor rugi pe un drum mult prea lung,
Măsurat în dorințe sub cer adormit.

L-ai luat și, la piept, în tăcere l-ai strâns,
Iar din ochi, strălucind, a căzut ca o stea
Doar o lacrimă, una – finalul de plâns
Și-nceput bucuriei din ce va urma.

Din petale de jar, s-au născut primăveri
Cum n-au fost, cum le-ai vrut, cum le vrei și le ai
Pe un drum unde-acum trandafirii de ieri
Au petale carmin și arome de Rai.

George Nicolescu - Noi Doi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Într-o existență cu un ritm perfect,
Tu ești singura eroare de proiect,
Tu, eroare dulce, cu efect fatal,
Eu, crucișătorul înecat la mal.
În zece castele de nisip armat,
Sufletul de bună voie l-am uitat.
Flota de iluzii mi-am trimis-o-n larg,
Și s-a frânt sub vânturi ultimul catarg.
De dragul tău, sunt un biet Hidalgo,
Himera mea, moară de vânt, pe o stea.
După cum vezi bine, sar și peste cal
Ca să mângâi părul tău senzațional.
De când stau să-mi dărui semnul așteptat,
Mi s-au rupt genunchii, harpa mi s-a spart.
De dragul tău, sunt un biet Hidalgo,
Himera mea, moară de vânt, pe o stea.
Viața mea tihnită, țandări s-a făcut,
Explodând chiar de la primul tău sărut,
În această hartă scrisă chiar pe cord,
Tu ești răsărit și vest și sud și nord,
Tu ești răsărit și vest și sud și nord,
Tu ești răsărit și vest și sud și nord!

Emil Brumaru - Femeia Mea Frumoasă Ca Scriptura

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Femeia mea frumoasă ca scriptura,
Nu-ți cer nici coapsele, nici sânii și nici gura,
Ci sufletul răscopt ca o căpșună
Cu mirosu-nțelept și carnea bună.
Și gândurile moi și-adânci ca mierea
După-amiezii, spre-a-mi spori puterea,
Și-ți fac din fluturi pat, din rouă masă,
Nelegiuit de alba mea mireasă,
Și-ți născocesc din vorbe raiul dulce
În care tinerețea ta să-și culce,
Când ziua-ți cade tristă la picioare,
Lacrima grea, strălimpede și mare.