mesteacani

Mesteacănii albi, învinși de lună,Poeți ai codrilor de brad,Voi cari singuri știți povesteaCe-o plânge Bistrița pe vad;Și-n visul nopții fermecate,Pe vârf de stânci, jeliți mereu.De ce nu-mi spuneți ce vă doare,Ca să vă spun apoi și eu?