mercurul verighetelor

A fost cineva prin văzduh.În clipa aceea păreai de minereu.Așa e viața: curge prin mijlocul orașului.De pe toate trotuarele,oamenii se uită în ea.Ne-acoperi hainele cu nea,ca un mâl greu, soarele.Potcovită cu tristețe, singurătateaînnebunise pe câmp.De gâtul salcâmilor – strâmb –dimineața s-a spânzurat cerul.