Friedrich Nietzsche - Netulburatul
În zori, cu multă gingășie / O fată îmi grăi: / ”Ești fericit în stare … →
În zori, cu multă gingășie / O fată îmi grăi: / ”Ești fericit în stare … →
Mă doare gândul că ai putea pleca / Că se va rupe casa în urma … →
Prietenă! – Columb îi zise – / Nu te-ncrede-n genovezi / Ei privesc zări interzise, … →
Ca un foșnet glasul tău, / Ca un strigăt inima, / Moartea vie se întâmplă … →
Și Stuttgart, unde eu / Efemeridul, înmormântat / Ar trebui să fiu, acolo, / Unde … →
Când ieri devine-alaltăieri / și-alaltăieri devine altădată / și altădată se transformă-n niciodată / – … →
Legendele s-au dus de pe pământ, / Și spiritul ce-a fost se va întoarce, / … →
De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă / ca hoitul luminând în întuneric. … →
Inima ta mima ca bătea, inima mima / Inima mea mima că-i a ta, inima … →
Și dacă e dezamăgită carnea / (de fapt strivită, ruptă în bucăți) / rămâne Duhul, … →