Lucian Blaga – Scoica
C-un zâmbet îndrăzneț privesc în mineși inimami-o prind în mână. Tremurândîmi strâng comoara la ureche și ascult.Îmi parecă țin în mâini o scoicăîn careprelung și neînțelesrăsună zvonul unei mări necunoscute.O, voi ajunge, voi ajungevreodată pe malulacelei mări, pe care azio simt,dar nu o văd?