lut

Lucian Blaga – Munți și Nori

de

Munții s-au făcutcând norii de la începuts-au dezbrăcat de greul plumb,de greul lut.Munții s-au făcut când norii,dorind să fie călători și ușori,și-au lepădat subt ei, în vânt,povara pe pământ.De-atunci munții stau,grămezi de plumb, grămezi de lutși cată către zile de-nceput.

Lucian Blaga – Olarii

de

De veacuri ei îşi au aci lăcaşul, de la începutulcel dintâi, groteşti şi tâmpi, guşaţii fără grai.Olari ei sunt, sortiţi să-nmoaie şi să coacă lutul.Ca nişte zmei întârziaţi şi blânzicu feţe prelungite în cimpoaie,arhaici inşi, îşi poartă pe sub plaiun vis fragil prin zilele greoaie.Se-nvârte roata, sfârâind, în orice casă.De faţă sunt, în inimă, tiparele … Citește mai mult

Ion Pillat – Ciocârlia

de

Palpită lămpi, spre ziua stingându-se. La geamPrivești nemărginirea orașului, din careCa ieri se naște astăzi în uruit de careOrașul unde-n vremuri alăturea plângeam. În gama monotonă de fabrici și de uliți,Ce zilnic răspândește și iar absoarbe-n eaAceeași omenească silință ce nu vreaSă frângă pentru vise biruitoare suliți. Afara străduința noroadelor se-mbatăLovind pe nicovala metalul dur … Citește mai mult

Ion Pillat – Pasăre De Lut

de

Pasăre galbenă-n ciocBate ușor la fereastră.Umbrele nopții n-au locÎn dimineața albastră.Oblon pe suflet căzutDe mult – spre cer se ridicăȘi zburătoarea de lutPătrunde-n țări fără frică.Prin geam de cleștar brumăriuPasăre de aur sau frunzăSau raza pierdută, nu știu,Vine la piept să se-ascunză.

Iulian Vesper – Poem Despre Armoniile Lutului

de

Brazde lacome de lumini, pământ împlinitFără gânduri, doar în miresme și raze,Bulgări ieșind din tenebre, rotunjindu-văCa niște valsuri fără auz,Splendizi ca zăpezile și ploile, așteptațiAuroreleAbia născute, orbiți aerul cu buze caldeCa petalele salcâmului înflorit,Ne privițiCu frumusețea ochiului tânărÎnchipuind liniiCa ale obrazului, pleoapeȘi coapse prelungi ce se stingCa simpla unduire a colinelor.Pământ somnoros,Adâncit în vrăjile dimineții, … Citește mai mult

Nord – Lut, Lut

de

Rânjești pământiu din colțul tău și puțin din al meu.Hai. Eziți? Îngroapă-mă cu brațe reci.Sapă cât îți poftește inima,Cât să-ți potolești inima reaCa iarba de la fereastră. ȘtiuCă a plouat acolo tot noroiul nostruStrâns în pumni mici de copil lipsit de jucărieCe bat surd în pieptul meu slut.Ah, nu-i suficient.. Vrei să dansăm?De unde știi … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Jignire

de

Nepreţuind granitul, o, fecioară!Din care-aş fi putut să ţi-l cioplesc,Am căutat în lutul românescTrupul tău zvelt şi cu miros de ceară.Am luat pământ sălbatic din pădureŞi-am frământat cu mână de olar,În parte, fiecare mădular,Al finţei tale mici, de cremene uşure.Zmălţându-ţi ochii, luai tipar verbina,Drept pleoape, foi adânci de trandafiri,Pentru sprâncene firele subţiriDe iarbă crudă ce-nţepau … Citește mai mult