Lupta socială – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Partida (Singular la… Partide)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

E meciul destinului
Dintr-echipa sărăciei
Împotriva chinului…
Lotul e-al zădărniciei.
Adversari sunt VIP-uri
„Team” de fortunați din topul
Hărăzit doar la câștiguri…
Orice-ar fi își ating scopul!
Completare-n concurenți
– De reguli mediatori –
Sunt niște independenți…
Deputați și senatori.
Arbitri sunt arbitrariul
Amestec proliferând
Între pro și ce-i contrariul…
Pe cel drept… eliminând.
Sărăcia meciu-l joacă
Cu efort sperând victorii…
Din culise scorul pleacă
Și câștigă… „meritorii”!?.
Statistica ne conduce,
Evident făr’ de tăgadă;
Biruința ce s-induce…
E-a celor ce știu să pradă!
Finalu-are un singur sens;
VIP=lider=câștigător…
Nu… EGALUL… e consens!!!
NULUL… e nemuritor!!!.
P. S.
Dacă se vrea și legendă;
Egal, ce-i egalitate,
Fără „dat”, e doar agendă!…
Nul, șef veșnic, nulitate!!!
17. 06. 2010

Cedry2K - Din Mormânt

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Scuză-mă că n-am timp să te aștept
Sau scuză-mă că nu-mi fac destul timp să te întreb
Da’ lipsa de activitate îți aduce multe alte probleme
În afară de obezitate
Raperi disperă după celebritate
Da’ dacă n-ai bani n-ai mamă n-ai tată ca-n orfelinate
Deci te dezamăgesc da’ nu mă mulțumesc cu un loc în posteritate
Vreau prosperitate
Nu-i vorba de mândrie
Dacă vrei vorbim de demnitate
În rest e mereu vorba de hârtie
Ca posterele prost editate
Ca toți avem tot felul de profesii frate
Și eu știu să transcriu profeții date prin strofe stilate
Ca tu să reții date
Să te țin atent că-s chestii ce tre’ investigate
Explicate răspicat, despicate
‘S sunt chestii ce trebuiesc extirpate
Și începem cu mii de mentalități expirate
Ce ne-au dat să înghițim pumni pe nemestecate
Mii de piedici tre’ să trecem peste toate
Mii de predici false de departe
Fine ce zici, se poate să le lași odată-n spate
Să mergem mai departe
Sau ne batem pentru te miri ce c***i
De zici că-s legate.
–
Dreptate e ce vor toți ai mei
Libertate și tu poți să râzi de ei
C-au demnitate poți să-i bagi în pământ
Da’ chiar și din mormânt o să-i auzi strigând.
E un paleolitic politic, un joc sordid
Și până acum n-a fost decât un foc mocnit
Perpelind boi tocmiți și la plug și la căruțe
Evident să poată suge de la 2 țâțe
Și yo-s sclav slavule, de acord cu asta
Da’ măcar nu încerc să te conving pe tine că sunt gangsta’
Fii tu mai bun
Dacă vrei un viitor care să fie măcar pentru fi-tu’ mai bun
Luptă cât ai mâini
Țipă cât ai plămâni
Nu păstra lupta interioară
Este roman, ei te cred o rasă inferioară ce vrea stăpân
Lasă-n foame pe creștini, fac icoane din păgâni
Adormiții întreabă pe cine balacărești și
Culmea, ei sunt primii la care mă gândesc
Că de când avem acces lejer la tot felul de informații
Nu mai pot să înghit ignoranții
Credeam că rezolv cu certuri și complicații
Acum am alte crezuri și motivații
Acum am alte treburi și obligații
În plus că-s cu totul alte reguli de combinații
Combin frații să te fac să regreți
Că n-ai vrut să înveți, să accepți, să respecți
Și vreau să știi la ce să te aștepți
După ce ne ridicăm vă facem valeți băieți
Las’ că vedeți
Dreptate e ce vor toți ai mei
Libertate și tu poți să râzi de ei
C-au demnitate poți să-i bagi în pământ
Da’ ceea ce au făcut se va vedea curând

Jager feat Dj Flow - Foamea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strofa I:
Una din marile mele frustrări
E că nu merge să omori oameni fără urmări…
Sau nu oameni neapărat, da’ măcar senatori
Pesemne slabi, scârbiți de faptul că viața îi pune capra…
În loc să se gândească cum să îi pună capăt
Mai bine s-ar gândi să se impună odată!
Alții s-au prins că Dumnezeu are umor, da’ nu îi gustă gluma
Că are gustu’ scurt ca guma…
Și dacă ai copii mulți de crescut:
Atunci să zici mersi dacă apuci să mesteci una!
Unii visând să schimbe ordini sociale
Au început să scrie poezii, însă s-au convins că nu există poezie-n stare să omoare
Oricât de bine-ai pune-o tu pe bare, frățioare!
Mie încă de la-nceput rahaturile astea mi-au fost foarte clare!
De-aia am început să scriu mesaje funerare
Pentru cei ce ne fură tare…
Și cu răbdare
Aștept să-i văd în funii care
Nu-i lasă să simtă pământul sub picioare!
Că milioanele de lucrătoare furnicare
Toți alergăm după mâncare!.

Refren:
Ai un ceas în stomac setat să sune, zilnic sună
Lup însetat, greu de ținut în strună,
Intră-n stână…
Foamea creează monștrii
Te porți de parcă n-o știi…
Sunt toți o apă și-un pământ, și-ăștia de-acum, și foștii…
Ai un ceas în stomac setat să sune, zilnic sună
Lup însetat, greu de ținut în strună,
Intră-n stână…
Foamea creează monștrii
Te porți de parcă n-o știi…
Lasă-i pe restu’, și hai să avem grijă de ai noștri!.

Strofa II:
Nu știu ce-nțelegi tu prin viață bună și viață de câine
Da’ dacă vrei să ai de pâine,
Măcar de azi pe mâine
Tre’ să dai materiale pe sub mână
Că statu-i un patron calic care-ți bagă-n plic sub sumă
Când vine sfârșitu’ de lună
Țipând că deși politica firmei este bună
Tu 12 ore muncești prost, d-aia producem mai puțin decât consumăm…
Probabil ți-ar fi mai simplu
Dacă n-ar mai zbura în halu’ ăsta timpu’…
Se-adună an pe an, și-ar fi vremea să progresezi
Și faptul că ești om te obligă să procreezi
Însă când vezi că n-ai condiții,
Instinctu te-mpinge să protestezi!
Și sunt mai mulți ca tine, și formați coaliții
Ieșiți în față la guvern cu diverse petiții…
Însă maxim juma’ de zi și tu și acoliții
Plecati acasă sparți la ochi de diverse poliții..
Statu’ protejează familia, deci e un fel de tactu’…
Da’ e SF ca în Războiul Stelelor, că te asuprește tactu’
Ca Vader pe Skywalker…
Și dacă tu stai oagar
Mereu o să stai capra!.

Refren

Sectiunea Salajan - Exact

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Criminali. Ha!

DINTE:
Pești, tarfe, drogați, vagabonți, suntem prinși în cartier și toți
N-ai cum să schimbi nimic, totu’ se-nvârte în cerc
Poate doar să fii cu ochii-n patru, să fii atent
Poți să fii acuzat, ești băiat de deputat
Ai bani mulți să-i mituiești să ieși nevinovat
Legile din țara asta sunt de căcat
În fața procurorilor oricum ești vinovat
Oare Cel de Sus se uită la tine, nu știi ce să mai crezi
Asta-i viața reală, dar nu prea o înțelegi
Nu trebuie să-ți faci familia să sufere
Da’ nici nu trebuie să lași pe nimeni să te supere
Păzește-ți bine curu’ să nu ți-l păzească alții
Să nu tragă pe el tovarășii tăi la combinații
De gaboiri, turnători, judecători
N-ai cum să scapi de ei, decât atunci când o să mori

Refren x2
Exact!
Nu te pierde doar în alcool sau la televizor, bucuros c-a dat gol
Exact!
Ieși în stradă că e nasol, că se fură ca-n codru și tu ești matol

PISTOL:
Sunt soldatu’ care nu și-a cunoscut generalu’
Care a continuat să lupte chiar și când s-a umplut paharu’
Când e drept și omenesc, când ținta-s eu să mă opresc
Când semnele sunt clare și rele prevestesc
Aruncă arma, aruncă ura, aruncă privirea
Aruncă-te pe tine pe drumu’ bun, ascultă-ți firea
Da’ cine te-a pus, pt ce să lupți te-ai întrebat?
Ai grijă să fie pt tine, nu pt ei de fapt
Nu vezi c-ai armele încărcate, da’ gloanțele nu s-ating de ei
Tu ai doar un cuțit, ei lansatoare binare 3
Drepturi omenești sunt doar o carte cu povești
Textul scris acolo în realitate nu-l întâlnești
Mass media, wikipedia, susțin isteria
Informații false trase ca gloanțe-n Cecenia
Lupta dreaptă și patrioții se cam răresc
Apogeul e un sindrom, prea puțin îl întâlnesc

Refren x2
Exact!
Nu te pierde doar în alcool sau la televizor, bucuros c-a dat gol
Exact!
Ieși în stradă că e nasol, că se fură ca-n codru și tu ești matol

ROBERT:
Corupția forțează sistemul antrenând soldații
Fără nicio marjă de eroare distrugând populații
Constatând rata criminalității o să atingem apogeul
Și printre norii negri, puțini or să mai vadă curcubeul
Mulți copii n-or să-și mai vadă părinții bătrâni
Și mulți din cauza banilor o să ajungă la nebuni
Multe mame cu școală viitoare prostituate în stradă
Milioane de copii abandonați cu doru’ doar de tata
Chiar nu avem curaj să ripostăm, eu zic că da
Putem s-o facem pt generația ce va urma
Eu vreau să-mi crească copilul liniștit și fericit
Nu vreau să-mi calce pe urme fără să înțeleagă nimic
Cum ăștia au clădit vile pe spatele străbunilor noștri
Să nu mai stăm cu mâna-n sân să ne mirăm ca proștii
Putem schimba ceva dacă ne-am apropia ca frații
Nu să-i urcăm în slăvi că unii-s mai deștepți ca alții

Refren x2
Exact!
Nu te pierde doar în alcool sau la televizor, bucuros c-a dat gol
Exact!
Ieși în stradă că e nasol, că se fură ca-n codru și tu ești matol

Sira - Generația X - Iluzie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O tânără generație ce crede că are forțe pentru o luptă nouă.
Dar e atât de leneșă încât vă lasă lupta vouă.
Celor ce conduc deja de mult, dar vremea le-a apus.
Și ei știu asta, dar nici unul nu se lasă dus!
Nu ai cum să lupți când nu ai fost educat!
De altfel ieși în stradă doar la înjurat.
Tre’ să faci diferența dintre bine și rău, fii pregătit!
Căci de afli adevărul, vei ști cu ce ai fost mințit.
Ieși și tu, ies și eu, poate ies și ei.
Căci de suntem mulți, pe cântarul lor vom fi și grei!
Nu filozofi idioți ce la colț de stradă își fac propriile știri.
De și le scot din cele mai negre amintiri!
Dar am luat-o pe altă cale decât cea a voastră.
Eu sunt tânăr și împreună cu ai mei ne facem calea noastră.
Sunt patriot, ceva rar în România!
Căci pe aici tre’ să faci orice să îți plătești chiria.
Toți zicem că suntem hotărâți, și că luptăm până la capăt!
Dar o spunem doar atunci când suntem în treacăt.
Căci avem alte treburi și alte griji de rezolvat.
Needucați fiind, iar ne-am apucat de înjurat!
Cerem locuri de muncă dar nu ne ducem.
Preferăm să stăm acasă și să cerem.
Nu-s ei proștii, noi suntem că nu producem!
Preferăm pe unul pe altul și de la spate să ne împingem.
România, tărâm sfânt ce se zbate să trăiască.
Medici și studenți, cei de afară încep să vă pescuiască.
Căci România produce genii în fiecare cartier sărac.
Aici ei cred că românii s-au săturat de luptat.
Alții ne râd frate și e dureros…
Avem atâta istorie și tot stăm cu capul în jos.
Nu e organizare, e o țară de împrăștiați.
Luați frați armele și apucați-vă să luptați!
Ca să o simțim că e a noastră,
Mai trebuie 5 generații, să nu mai fie moartă.
România nu e un deja-vu ca să se repete viața grea la fiecare generație.
Tre’ să luptăm uniți, frați, nu prin rotație!

Sisu Tudor feat D-Trone Si Puya - Marș Militar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

[Strofa 1: D-Trone]
Balta Albă nu prea e loc de căței
Care, care toată ziua diri diri dari dei
Am soldații mei grei care te-nvață să vrei
Să faci totul din plăcere fără să-ți pese de lei
Hai, dă-mi o șansă să te bag în my brain
Să vezi cum îți crapă timpanul până număr la trei
Am cunoscut oameni pe care nu-i cunosc de obicei
Care au lanțuri pe piele dar nu ca-n „Umbra lui Grey”
Știi, tu nu zâmbești că sunt probleme-n sistem
Tre’ să trag tare de lume să putem face ce vrem
De-aia trag tare pe piese să iasă crem a la crem
Ca să tragi tare în ăia care te bagă-n infern
Tre’ să fii ferm, din orice punct de vedere
Că dacă o arzi agitat o să fii pus la tăcere
Marșul înseamnă durere, e scris acolo în stele
Cu disciplină de fier o să te-apropii de ele!
[Strofa 2: Sișu]
Când ești crescut de mic să faci rele
Cum să mai te sperie Sfântul Nicolae cu nuiele?
Dame se mișcă, zici c-ar fi iele
Deci dă-i lăutare în ele până se rup corzile
Lasă mimozele să danseze până le cad cozile
Noi suntem de la F. C. Străzile
Deci ridic paharul pentru Iancu Jianu
Și toți haiducii care ne-au făcut mândru neamul
George Manu și Căpitanu
Eu cred în nație deci am ditamai clanul
Dar cât timp stați separați în enclave le faceți lor planul
Eu nu am nimic cu jidanul, țiganul, maghiarul
Am ceva cu trădătorul, mincinosul, măgarul
Toți au parte de judecată
Și superioară și uite că vine și imediată
Tu-i spui ghinion, eu o numesc răsplată
Poți să te speli pe mâini chiar și cu apă plată
Eu n-o să te cred niciodată
Fiindcă știu, sângele iese mai greu ca orice pată!
[Refren X4: Puya]
Stâng, drept, stâng, drept
N-o să reușești, decât stând drept.
[Strofa 3: Sișu]
E o țară cu plaiuri mioritice și animale politice
Care ne vând pentru paradisuri la tropice
E un mediu propice
Pentru caractere sadice, povești tragice
Rețetele clasice, îmbogățiri magice
Rearanjează clasele
Ce crezi? Știu tot despre design social
Și toți vectorii de comunicare umani
Sesizez manipularea colectivului general
Se poate vedea clar și la nivel stradal
Dar bagabonții preferă un pai baban
Relax pe maidan, căderi ca Adam
Reveniri ca Liverpool cu Milan
Resping lovituri de pedeapsă ca Duckadam
Joc și pe iarbă și pe macadam
Că sunt jumate oltean, jumate macedonean
Cad pe beat ca un marș militar
Marș mă că eu nu-s veteran!
Eu sunt pretorian și asasinez împărați și sultani
Îi dobor ca la un pasaj de sitar!
[Refren X4: Puya]
[Strofa 4: Puya]
Sărută-ți copiii, părinții și frații
Războaiele tale, nu, nu le duc alții
Zeci de corporații, marele ca nazi
Te muncesc non-stop că așa sunt bogații
Te țin departe de copii, ești în datorii
Ca să-ți revii dai averi pe doctorii
Care mișcări de masă?
Că la noi se protestează doar după ora 6
Ești european, ai reușit, de-aia mai nou
Ei te trimit să fumezi țigarea în frig
Nu fii tâmpit, e stare de asediu
Luptă! Ăsta e singurul remediu!
[Refren X8: Puya]

Subtil feat ! mpuls! v - Umbre Sumbre

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Am apărut morbid din prisma unor umbre sumbre
Trecutul n-a putut să ne consume
Am avut parte de vise și bani doar în gânduri
Unii și-au permis orice fără lipsa unor lucruri.
Chiar și fără sume imense am trecut peste
Dacă eram bogați lumea ar fi început să ne deteste
Nu am fost răsfățați sau ținuți în palmă
Ne-am creat propriul lux trecând peste dramă.
Viața e plină de trucuri
Nu poți afla enigma așa că nu te complica
Faptele-s importante când le poți realiza
Cunoaștem chinul deci doar speranța ne poate ajuta.
Mulți nu ne-au plăcut de la bun început
Ne credeau plini de noi dar n-au știut cum am crescut
Nimeni nu citește în ochii noștri această boală
Drumul parcurs n-a fost drept ci în spirală.
Scufundați în coșmar, suntem străini printre cunoscuți
Norocul nu oferă șanse, tre’ să știi cum să-l înfrunți
Singurul gând bun care mi-a dezlegat destinul
A fost conștiința ce-mi striga „pan-aici cu chinul”.
Am trecut prin atâtea
Dar tot am reușit să ne ținem sus fruntea
Am dobândit calități prin milioane de greșeli
Indiferent de bacnote rămânem la fel.
Refren x2:
Prins în febra banilor n-o să mai poți scăpa
Vei cheltui zilnic, nu te vei putea schimba
O să uiți de noi, de noi o să uiți
Suntem doar umbre printre harpagoni avuți.
N-ai auzit de noi pentru că ne camuflăm ușor prin noapte
Sărăcia ne face vocea pierdută printre șoapte
Nu poți distinge pașii cu care noi gravăm
Absenți din underground, inconfundabil survolăm.
Preferăm s-o ardem când se lasă întunericul
Ca o țigară din copilăria în care am îndurat destul
Cu atâția oameni nerecunoscători
Degeaba împarți sticla cu ei, te uită până-n zori.
Ceri puțin fum să-ți alini problemele din viață
De-aia pe cer nu vezi nimic, (decât ceață)
Realitatea ne ține prinși, încarcerați
Puține sunt momentele în care suntem evadați.
Simți că poți schimba ceva, (clar) ești încrezător
Ai buzunarul gol și totuși încă ești dator
Sufletul tău plânge înecat în alcool
Dar zâmbetul perfid din fum zice, n-ai cum să fii matol.
Prețuim la maxim clipele dar nu punem preț pe bani
Nu ne-am permis să avem ce vrem de-asta avem atâția fani
Care caută un refugiu și l-au găsit în muzică
Le-aș fi dorit o viață aparte nu ca-n țara asta defectă.
Unde sunt promovați doar cei născuți magnați
Iar cei săraci respinși și marginalizați
De ce nu dați și preferați să-mprumutați
Oameni îndatorați ce vor ajunge decedați

Menelaos Ludemis - Strigătul Cel Dintâi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Plecate au fost capetele noastre până atunci,
Ochii îngropați în orbite,
Cerul la orizont stins,
Și speranțele noastre
Îngrădite cu sârmă ghimpată.
Moșnegii gemeau abia ținându-și capul.
Ah! chinuri… chinuri…
Viața era un beci adânc;
Mirosea a mucegai,
Duhnea a foamete
Și a visuri de ofticoși.
Mâini costelive
Încercau să amenințe
Dar cădeau neputincioase.
Strigăte se înălțau
Pline de mânie,
Dar nu știau pe cine să blesteme
Și amuțeau șoptind nedeslușit;
Pe perete scria „Liniște”,
Alături un jandarm
S-o păzească.
Cartierele sărăcăcioase
Înnoptau fără lumină;
Nici măcar un licurici
În loc de opaiț.
Șomerii se culcau devreme.
Nu aveau ce să citească?
Cărțile erau zăvorâte
În școlile semețe
Și copiii le priveau de-afară.
Multă tinerețe am prăpădit
În aceste cartiere.
Mulți pantofi ieftini am tocit;
Multe cămăși ponosite.
Dar am învățat totul –
Nu din manualele școlare.
Nu!.
Învățasem din copilărie
Să citesc alte lucruri:
Vuietul piețelor înghesuite,
Învălmășeala tropăind pe caldarâm.
Oftaturi izbucnind
Pe chei și pe diguri,
Scânteile ce fulgerau
În ochii obosiți ai docherilor,
În porturi
Și pe țărmuri îndepărtate….
Cărți nu începusem să citesc.
Citeam însă tragediile
Care se târau pe drumuri prăfuite.
Citeam pe obrajii supți
Și în ochii înecați în disperare
Ai înfometaților.
Citeam în ochii vecinului meu
Care strângea de pe jos
Mucuri de țigări.
Citeam în ochii bătrânei cariate de ani,
Care se ruga la Dumnezeu
„Să privească nițel și în jos”.
Nu știam să citesc
Nici în lună, nici în stele.
Până și cărțile – târziu,
Prea târziu am început să le citesc.
Dar…
Ceea ce mi-au spus mie
Cocioabele de chirpici,
Ceea ce mi-au spus mie
Cartierele acestea pârjolite,
Ce m-au învățat pe mine tavernele.
Tavernele și cafenelele întunecate
Ale porturilor,
Nici o Enciclopedie
Nu m-a învățat.
Dintr-o altă lume ne tragem noi.
Din epoci brumării ce vor veni
Peste mii de ani.
Lumina electrică
N-a fost inventată încă
Pentru noi.
Și nici telefonul (Știți… este un aparat
Cu care vorbește lumea la distanță…)
Cât despre radio,
L-a descoperit vecinul nostru.
La fel și jucăriile copiilor.
Copiii noștri aflau toate acestea
Numai din basme.
Un copil plângea nemângâiat
În cărțile mele;
Un copil
Fără tată.
Pentru că n-are – nu poate să aibă – tata
Copilul
Căruia nu i-a dăruit un zâmbet,
Pe care nu l-a legănat pe genunchi
Tata…
Pentru că mereu tremurau,
Mereu dureau,
Mereu se frângeau genunchii
Sărmanului tată.
De ani și ani am trăit
În aceste cartiere,
Am asistat la privegherile
Și la sărbătorile lor;
Așteptam pruncii să vorbească
Și pe bolnavii lor deliranți
Să-și deslușească cuvintele.
Am văzut bătrâni implorând
Tot de la cer
Căci nu găseau nimic pe pământ.
Am văzut fete roșind de nedumerire
Din pricina unei priviri fugare
Dăruită de un flăcău trecător.
(Și era mai scumpă decât pâinea…)
Am băut împreună vinul lor ieftin,
Împărțind cu ei măslinele și usturoiul.
Acolo am fost când s-a născut primul lor copil,
Acolo am fost când s-a născut
Primul lor strigăt de revoltă;
Umilă a fost originea lui.
Din bordeie, de pe șantiere a pornit,
Din uliți sumbre și înguste
Prin care abia putea trece un om.
Din porți pe sub care te apleci ca să intri.
De-acolo a țâșnit
Din ziua-n care
S-au târât primele lanțuri,
Din ziua-n care i-au mușcat mâinile
Primele cătușe.
În care au scrâșnit primii pumni.
Sămânță a fost trupul
Primului nevinovat ucis.
Și apa, primele lui picături de sânge….
Nedreptatea duhnea atunci pe Lume.
Lincoln. Spartacus. Marat.
Așteptau să-i îngropăm.
La fel și niște flăcăi
Ai cartierelor noastre
Așteptau și ei să-i îngropăm
Și au căzut înainte de a primi un nume.
Dar noi le-am dăruit pe cel mai frumos.
I-a botezat tatăl lor – Poporul –
Numindu-i „Nemuritori”.
Cei căzuți pe nedrept
Nu devin îngeri.
Devin steaguri,
Devin trompete.
Drumurile încep să fiarbă
Și potcoavele tropăie pe caldarâmuri.
„Liniște… liniște… liniște!.. ”
Despre care „liniște” vorbiți, nemernicilor?
Liniștea-i pentru spitale,
Pentru cimitire.
Dar noi ne-am trezit,
Și am jurat să nu facem „liniște”
Înainte de a vă asigura
Liniștea voastră ETERNĂ!..

Morometzii - În Lupta Cu Puterea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Rușine, ru-și-ne, sau nu ne da ne-au înainte
Și unii au rămas așa, indoctrinați până în măduva oaselor lor.
.
2, 3, și.
Arde carnea pe mine când vă văd cum mințiți
Cum furați de la noi, și zâmbiți
Încotro vă îndreptați, noi nu venim
Promisiunile voastre sunt pline de venin
Periferia-i locu’ din care venim.
Suflet, putere, noi trăim și murim
Toată societatea are gust de sărăcie
Oare înțelegi vorbe simple, frate?
După 14 ani oare ce s-a întâmplat?
Suntem tot acolo de unde am plecat.
Poate ne-am învârtit în loc, cine știe?
Poate suntem la teatru și ne jucați din frânghie
Parcă mă simt tras un pic în sus
Se pare că nu vrei să-ți spun ce-am de spus
Știu că dacă ai putea m-ai crăpa
Și m-ai băga în mormânt cu trandafiri deasupra mea!
Refren: (x2)
În lupta cu puterea pentru tot ce e al meu
În lupta cu puterea că m-am săturat de greu
În lupta cu puterea suntem
Ne-am săturat să vă credem.
Spune-mi tu câți ani mai vrei să mă minți
Strâng din dinți și mă cert cu părinți
Bunătatea din sufletul meu s-a terminat
Că ai luat-o tu pe toată, e adevărat
Poate un zâmbet de copil să mă-ncalzească
Și cu speranța că altfel o să crească.
Bun sau rău ești al meu, și-mi faci rău
Chiar nu vezi că sunt sângele tău?
Faci legi, dai legi și te legi
<În numele cui, pe cine reprezinți?>
După care te dezlegi că tu faci legi.
Vrei zâmbetul meu, paravanul tău
Vrei viața mea ca să te urci pe ea
Reprezentăm treptele pe care urci
Când o să plece toți să vedem pe cine te urci.
.
Refren: (x2)
În lupta cu puterea pentru tot ce e al meu
În lupta cu puterea că m-am săturat de greu
În lupta cu puterea suntem
Ne-am săturat să vă credem.
Sătul de minciuni și de vorbe goale
Cum ar zice Caragiale, „Înțelegi matale?”
Cravatele roșii se-arată din nou
Dac-ar trăi Nicolae ar zâmbi ca un bou.
Crezi tu că-mi place să sufar non-stop?
Dacă ai fi o sticlă ți-aș pune dop!
Poate așa reușesc să scap cu bine
Tot ce zici și ce faci să rămână-n tine
Fără eluzii, gata suspine, dar parcă (?) un vagabond
Să-ți fie bine..
Am o întrebare: „Bine pentru cine, bine pentru mine sau bine pentru tine?”
Nivelul de trai e prea sus, la noi n-ajunge
Tot ce ne-ați promis ne-a ajuns în sânge
Vorbe cu otravă aruncați înspre noi
Și sentimente ascunse mânjite cu noroi.
Refren: (x2)
În lupta cu puterea pentru tot ce e al meu
În lupta cu puterea că m-am săturat de greu
În lupta cu puterea suntem
Ne-am săturat să vă credem.

Constantin Mille - Dumnezeu E Nihilist

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Popi cu pletele cărunte din Bizanța sau din Roma,
Tu ce porți pe a ta frunte mitra scumpă-a-atâtor țări,
Voi portarii sfinți ai groapei prea sfințitei Învieri,
Ce cu fumul de tămâie și cu ruga și aroma
Către cerurile-nalte strigați numele lui Crist,
Plecați fruntea, plecați fruntea, Domnul vostru-i nihilist.
Și când Domnul e cu-aceia care luptă pentru dreptate,
Slugile nu trebui oare ca să fie ca și el?
Dumnezeu aruncă astăzi în tiranele palate
Roșul fulger al mâniei – să ucidă un mișel.
El aprobă asasinatul, Dumnezeu e nihilist,
Plecați fruntea, slugi vrăjmașe, falși apostoli ai lui Crist.
Popi cu pletele cărunte, o, voi slugi necredincioase,
Vă ascundeți fața voastră, Dumnezeu e mâniat,
Iar tu, fiară omenească, cu gândiri neomeneoase,
Așteaptă, te uită – astăzi ceasul morții ți-a sunat.
Tu, mulțime flămânzită, ce de veacuri ții pe spate
Temelia lumii care drept răsplată-ți dă venin,
Te deșteaptă, vezi și cerul la a ta luptă cum ia parte:
Cerul fulgere posede – ție bombele-ți rămân.