Riga Kripto - Poemă În Oglindă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mă uit la ceas, e ora două dimineața
Stau neclintit în pat și mă gândesc la viață
Realizez că e mai rapidă ca Săgeata Albastră
Eu trec neputincios pe lângă ea, mă pierd în ceață
Scufundat până peste cap într-o stare de nevroză
Scuip ură și venin pe foaie, în cea mai mare doză
Și dragostea pe care simt că o simțeam odată
În morții ei, a dispărut și ea în cea mai mare grabă
Fără speranță
Spiritual, doar Beethoven mă ține în viață
Când Sonata Lunii răsună armonios în cască
Simt că mă eliberez de trup și zbor liber în văzduh
Și uit de toate problemele de pe pământ
Dar melodia se oprește brusc
Iar visul meu se face scrum în mai puțin de-un minut
Sunt indiferent la tot ce se petrece în jur
Și nici Iisus nu mă poate ajuta prea mult că
Depinde doar de mine și de ce-aleg
O viață cântată la vioară
Sau viața de artist dominată de fanfară
E-o dilemă existențială de care nu mai scap
Dimineața veșnic mă trezesc cu ea în cap
Sunt derutat, și mereu disperat
Frustrat, și mai mereu supărat că
Poeții mei cu toții au murit săraci
Oare am să mor și eu de foame?
Coane, nu mi-am propus să produc o avere
De pe urma unor versuri scrise cu durere, în tăcere
Dar nici nu vreau s-o ard printre ghene de gunoaie
Cu regretul c-am ales această cale
Ca atare, spune-mi tu ce să fac în continuare
Eu nu mai judec drept că nu mai sunt în stare
E și normal de la atâtea depresii nervoase
Între viață sau moarte ezit să aleg, spun aș
Și trec la întrebarea următoare

Vali Martor - Toți Mă Strigă…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Deschid ochii, mă ridic, aceleași teorii aplic,
născut să nu profit de plic, apare și dispare magic,
la buzunare nema bani, și-n cap numai idei să-i fac,
scot ce am la ciorap, pe toți în muzică-i bag.
Artistul neînțeles, neplătit pe ce prestez,
experiență acumulez, belesc ochii să visez
și progresul meu se vede, știu să bat pasul pe loc,
m-am pișat pe ei de bani să scot „doine de la bloc”.
Și băieții au pretenții să iasă c***l tare,
dar habar n-au de sacrificiul meu de a ajunge-n difuzoare,
scriu afară pe răcoare și ciordesc instrumentale,
am parte de-o surpriză tare când pe YouTube iau eroare,
suntem toți MC depășiți de datorii, n-am luat banii de pe…
n-am vândut niciun CD, concurența nu există
când toți fac un c***t, diferența dintre noi e modul cum ești promovat
sau e doar în capul meu că am puncte de vedere,
deci o arzi în b*****i când tu n-ai bani de-o bere.
Încep să cred că sunt atipic și din alte ecuații,
și că frații adevărați când dau de-o chizdă
își sună frații, o dau după ureche,
sperietoare pentru fete, că vrăjeala mea, băiete,
conține multe accente, știu să nu mă fac plăcut,
când dansez mă mișc tăcut, mă prefac că-s surdo-mut
când îmi cere e băut.

Refren: Toți mă strigă Valentin, și o satisfac cu puțin,
leg versuri despre chin pe 3 pahare de vin,
ce auzi acum înseamnă hobby, ridică sprânceana snobii,
mă simt liber precum Robi, să mă judece neghiobii. x2

Sunt martorul cheie, cel ce n-are o idee,
plin de repere în cartiere după ce-am deschis o bere,
azmoro-can, ies din tipar să fiu mai original,
pe beat-ul ăsta murdar mă apropii de final,
pot să fac doar 3 flotări, între trovarși fac furori
cu mâna pe telefon, țin banii după culori,
pot să iei aminte până-ți sare un dinte, minte
pe cine vrei, eu puteam să-ți fiu părinte.
Ori la bal, ori la spital, degenerați de primul val,
ce e nou nu sună bine, ce e vechi sună banal
și mă simt din alte filme, eu sunt omul fără stil,
ascult aceleași piese tari încă de când eram copil,
și mă vedeam departe, ca un șmecher fără carte,
bogat peste noapte, toate să meargă pe roate
și-n plic am tot nimic, sunt nenea șofer de dric,
dau la microfon de mic și doar spirite agit.

„Matei nu fi nebun, mai pune-ți puțin tutun!”

Lupta artistului – Versuri.pro

Riga Kripto - Poemă În Oglindă

Vali Martor - Toți Mă Strigă…