Versuri corectate și adnotate
Dragu-mi-i da, nana IonCă-și poartă calu’ cu zvonCă-l aud din depărtareCum trece prin sat călareCalu-n deal și-l priponeșteȘi la mine se grăbeșteLa clăbat își prinde-o floareȘi vine la mine-n valePe da laturi de grădinăCând îs nopți cu lună plinăVine badea furișatSă-i dau dulce sărutat
Atunci când era lună plină,bătrânul Foma,care-și înjghebase un adăpost la marginea pădurii,din tot soiul de lădițeși de carcase și roți de automobile uzate,se dădea jos în toiul nopțiide pe patul săuconfecționat din sârmă,acoperit cu un stratsubțire de ierburi și frunze uscate,și tămâind în jurmestecenii și brazii,se înălța în văzduh,plutind cu cârjele subsuoarădeasupra graniței proaspăt arate,din … Citește mai mult
Măi neicuță puișor,Spune-mi, de min’ nu ți-e dor?– Ba mi-e dor, mândruțo, tare,Nu pot trece, valea-i mare,Valea e cu pietricelele,Nu pot trece de guri rele.– Neică, de mai treci valeaSă nu te afle lumea,Ce dragoste pătimităNe-ntâlnim pe drum cu frică,Ne-ntâlnim pe drum cu fricăParc-ar fi pădurea mică.Să vii când e lună plinăSă stăm pe iarbă-n … Citește mai mult
În vrăjită pace,Oră mult senină:Șesul alb ce tacePe sub lună plină.Ceruri laminateȘi omăt curat,Sănii depărtate,Zbor însingurat.
Sub luna plină,Cu farmecul ce-n jos se lasă,Oricare coperiș de casăE baltă de lumină. Albastră noapteE toată ploaie argintie,Un vis de-naltă poezie,De cântec și de șoapte. Din lumi astraleMagia înfășurătoareCuprinde în a ei splendoareA plângerilor vale.Sub pulberi de aur,Sub stele, flori scânteietoare,Ce griji pot fi predominatoare,Și ce destin, balaur? O! cer, natură,O! Dumnezeu, mister albastru,M-ai … Citește mai mult