Strofa 2:
dezbatem subiecte inepte, inerte,
judecăm oamenii după coperte,
ne zbatem între zi și noapte,
înșiruim obscure fapte pe arta vieții.
ne trăim viața ca poeții,
fără habar, dar cu speranță
și respirăm în concordanță
cu ce ne spune societatea sau jumătatea
cea norocoasă de români
ce cred că lumea lor mărunta
e cea mai bună și mai sfântă.
noi stăm la geamuri, privim afară,
purtând în suflet o comoară
care ne dă drepturi depline
asupra unei alte lumi – a libertății de sine.
nu spera și nu ai teamă
spune un poet de seamă
ce e val, ca valul trece.
ca e unul, ca sunt zece,
din palate sau din beci,
toți avem un loc de veci.
așa că dă-te mai încolo
așa că dă-te la o parte
joacă-ți destinul pe o carte
pariul e deja pierdut demult!
te zbați în frig, te zbați în frică,
lumina spiritului strigă,
lovește poarta de la cușcă
un demon vine și-l împușcă.
veghind un spirit care moare
un înger îmi plânge la picioare.

Refren x2:
Zi și noapte
noapte și zi
te invit să vii
să vezi adevărata viață
nu te speria
nimic nu ți se va întâmpla

Refren:
E lumea noastră, da’ e lumea noastră
E lumea noastră, mai nou chiar nu ne pasă
E lumea noastră, da’ e lumea noastră
Dar suntem cu toți pierduți, într-o mare albastră.

Exact aici în lumea noastră ne plângem prea des
Acuzăm dureri de cap că nu prea avem de ales
Se-nvârt toate fără sens, direcție de mers
Și toate bolile mai nou, își au originea în stres.
Mă simt uneori prea șters, sau că n-am șters din suflet
Greselile unora, fapte ce-o să le regret
La ce să mă mai aștept, oare unde-i demnitatea
Dezamăgit să văd că prea mulți nu-și află dreptatea.
Și-au pierdut și calitatea, de-a fi oameni corecți
Oare-și vor plânge de milă, în lumea celor drepți
Tu la ce te mai aștepți, când vezi războaie
Vezi cutremure, vezi oameni care mor de foame-n ploaie.
Și altora li se-ndoaie, că trăiesc pe picior mare
Se pare că și credința noastră se pierde-n zare
Pierdem tot, de negăsit ca-ntr-o mare albastră
Nu ne pasă, că ne-am săturat, toți de lumea noastră.

Refren:
Lumea în care trăim
Ne face pe noi să murim
Ne face pe toți să murim.

Și ridic arma sus, pentru voi încărcată
Pregătită să distrugă o întreagă armată
Timpul vostru a trecut, venim noi
Vrem ca să ne luăm tot ce-i al nostru înapoi.
Ne-am târât mulți ani de zile în noroi, gata!
De azi înainte eu singur îmi decid soarta
Îmi deschid poarta, îmi iau libertatea
Și arăt omenirii cum de fapt e realitatea.
Și noaptea demonii apar în spate
Noua ordine mondială a început direct din state
Și toate dezastrele au fost premeditate
Și poate într-o zi o să ne facem dreptate.
Suntem generația ce poate va salva
Cu sânge viitorul celor ce vor urma
Am speranța că Dumnezeu este cu noi
Mâna sus care e gata pentru al treilea război