Lui Byron

De nu te-aș prețui îndeajuns,Mi-ar stinge pizma orice desfătare,Iar deznădejdea a intra pe-ascunsÎn mintea care (– cum un vierme areȘi el putința de a fi o parteDin infinit) privește cum răsarCa niște lumi divine, fără moarte,Frumoasele-ți poeme. Află darCă nici puterea-ți de-a întrece-n zborChiar culmile de alții greu urcate –Nici faima – umbră a unui … Citește mai mult