Ara Alexandru Șișmanian – Loki Abisal
De ce superlativul absolut își părăsește în destin absențaIntru în avisul poliedrelor cu umbra labirintică a întrebăriiSingur sigur nimicClovn fisurat de tandră anxietate – loki abisalÎnveșmântat în hlamida de silabe și sânge – portal al nopții cu venin de catifeaOglinda îmi zâmbește cu arterele alterității – spre abstracții mei strămoși ce poartă tezaurul de fum … Citește mai mult