Horia Vintila – Logodnici la Stockholm
Apoi alte insule veneau,Alți brazi întindeauUnghii subțiri către cer, repetauVechi implorări și iar tremurau,Ca o necontenită vorbire erau.Numai că fără încetare tăceau.Ea, aducând din tundre lapone,Verzi înghețări în priviri, căințiDe mai aprige zone.El, netezitor de ape cuminți,Pescar de moarte jivine,Purta pe buze depărtări și ruine.Ape și ore tăceau,Cei doi nu vorbeau, nici trăiau,Logodiți rămâneau.Apele cu … Citește mai mult