liniste zgomotoasa

E atât de zgomotoasă Liniștea,care se reazămă,pe zidurile catedralelor noastre de Cuvinte,încât acestea au ajuns,să ni se prăbușească,pe frunțile pline de sudoare,ale Zilelor fără Adăpost,sub acoperișurile cărora,ne ascundem Neputința,de a fi noi înșine,pe străzile de sfârșit de Lume,ale Apocalipselor din Privirile,ce cad surd și zgomotos,pe Inimile pline de infarcturi,ale Adevărurilor.