lida – Versuri.pro

Johann Wolfgang Von Goethe - Lidei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pe unicul, Lida, pe care îl poți iubi,
Îl ceri – și pe drept – să fie cu totul al tău,
Și chiar este cu totul al tău,
Căci de când al tău eu sunt,
Cel mai gălăgios și tempestuos
Freamăt al vieții
Mi se pare doar un subțire văl, prin care făptura
Ca printr-un nour ușor ți-o străvăd.
Ea-mi scânteiază cu prietenie și credință,
Așa cum, prin tremurul aurorei boreale
Veșnic stelele lucesc.

Mihai Eminescu - Lida

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Marea-i tristă-n vântul serii.
Pe ruini ce se deșiră
Lida vede-o icoană-a mării
Și pe față-i plâng gândiri.
Blonda Lid-amor gândește,
Marea veche chipul pal
Și-n adâncu-i zugrăvește
Prin ruini un ideal.
Un pescar pe țărmuri trece
Și din placa de argint
Vede zâna tristă, rece
Prin risipe rătăcind.
Peste-un an în nopți de vară
Vezi pe luciul vagabond,
Cum pescaru-n lume zboară
Cu-al ruinei geniu blond.

Johann Wolfgang Von Goethe - Între Cele Două Lumi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Numai uneia să-i aparții,
Credincios onoarei ei să fii
Ca unit prin inimă și gând!
Lida! har vecin al preajmei mele,
William! stea mândră între stele
Vouă doar vă datorez ce sunt.
Ceasuri, zile – toate dispărură,
Totuși bat în fiecare oră pură
Laurii valorii mele-oricând.