Heinrich Heine – Eu Nu Înțeleg

Eu nu înțeleg ce-i cu mine,mă trage tristețea-n abis.O veche poveste se ținede sufletul meu și în vis. E seară. Și Rinul sub zareadoarme cu somn de voinic,iar ultima rază sub soareadastă pe stâncă un pic. Și cântă acolo o fată,pe vârful lucind de scântei,în aur e dânsa-mbrăcată,de aur e pieptenul ei. Își mângâie părul … Citește mai mult

Heinrich Heine – Lorelei

Eu nu ştiu ce poate să fieCă-mi sună mereu în urechiCu veşnica-i melancolieUn basm din zilele vechi.Se-ntunecă fără de veste,Lin apele Rinului curg,Şi cresc ale munţilor cresteMăreţ strălucind în amurg.Pe stâncă un chip de femeieS-arată din negură blând,Brăţara-i de aur scânteie,Ea-şi piaptănă părul cântând.Ea-şi piaptănă părul şi cântăUn cântec de vrajă al ei;Te farmecă şi … Citește mai mult