Luis Vaz De Camoes – Transformă-se un Amator în Causa Amada

Cu timpul iubitorul lucrul iubit devine,Chiar în virtutea-nchipuirii sale;N-am altceva ce să-mi doresc, se pare,Căci partea ce-o doresc o am în mine.De se transformă-n ea sufletu-n sine,Trupul ce vrea să mai obțină oare?Numai în ea își află alinare,Căci sufletu-i legat de ea prea bine.Însă zeița pură și splendidă,Care, ca întâmplarea cu subiectul,Cu sufletul meu viu … Citește mai mult

La Oreja De Van Gogh – Nimeni Ca Tine

Nimeni nu-i ca tine să mă facă să râd.Nimeni nu-i ca tine să știe atâtea despre mine.Nimeni nu-i ca tine pentru a împărțiPedepsele mele, tristețea mea, motivele mele de a trăi.Ai acel ceva, de a da liniște.Știi să mă asculți, să mă cuprinzi cu pace.Ai virtutea de a mă face să uitTeama ce mă privește … Citește mai mult

Anghel Dumbrăveanu – Niciodată Uitarea

Între noi sunt zăpezi și nisipuri.Mâine, poate pustiuri, oceane.Niciodată uitarea.Sub icoana ta îmi încep ziua.Aripa mea crește din umărul tău.M-au închinat mării, aprig și pur,Să fiu și să nu fiu învins.Între noi sunt zăpezi și nisipuri.Mâine, poate cerul căzut.Dar bucuria de-a traversa noaptea,Să-ți ies înainte pe celălalt țarm,Unde niciodată uitarea.

Adrian Păunescu – Adâncă Privire

Sunt plin de tine dacă pleci de-acasă,Cu tine veşnic m-aş împovăra,Când, noapte-zi, pereţii mă apasăEu, sub sprâncene, port privirea ta.Absenţa ta, ca ştreangul sub bărbieMă strânge, dacă tu te-ndepărtezi,Iar mâna stângă parcă-mi e pustieTrăgându-mi inima către zăpezi.O umbră sunt, atunci când tu n-ai umbră,Încuviinţează umbrei care suntSă nu se teamă când cu tine umblăOriunde pui … Citește mai mult