leacuri

Friedrich Nietzsche – Leacul Pesimistului

de

Te plângi că nu-i bun ce-ai mâncat?Amice, iarăși vechea tocană?Tot scuipi și-o ții într-o dojană –Răbdarea mea s-a terminat.Ascultă-mi sfatul! Fii bărbatȘi-nghite-o broască dilofană,Rapid și făr’ s-o bagi în seamă! –Ți-ajută mult la digerat!

Konstantinos Kavafis – Melancolia Lui Iason, Fiul Lui Cleander, Poet în Commagene: 595 D.Hr.

de

Îmbătrânirea trupului și-a fețeie rana unui nemilos cuțit.Dar nu vreau să mă-mpac cu soarta asta.Mă-ndrept spre tine, Artă-a Poeziei,tu care te pricepi la leacuri cât de cât:încearcă, prin Cuvânt și Fantezie, s-adormi durerea.E rana unui nemilos cuțit –Artă a Poeziei, dă-mi leacurile tale,care – pentru o vreme – pot alina durerea.