Kafka – Versuri.pro

Costel Zăgan - Surogat de Viață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Dragă Kitty, confirm, nici eu nu dau înapoi
în fața adevărului și înaintez împotriva
minciunii, boala secolului. Eu sunt neatârnat,
tu ești neastâmpărat, el este neastâmpărat.
Ea își scrie amintirile din copilărie ca
un om mare, din toate punctele de vedere,
dureroase și atât de (ne)plăcute.
Și-atunci i-au zis pur și simplu:
Surioara lui Kafka.
Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank

Marcela Benea - O Mână Scrie: Kafka

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strigăte – nu sunt de bucurie,
Umbre – nu sunt ale zilei,
Şoapte – nu sunt de dragoste –
Drum îmbrăcat în pericole.
Iar când un trecător rătăcit,
Îngrijorat, întreabă
Încotro s-o apuce,
O mână tremurătoare
Scrie pe cenuşa trotuarului:
KAFKA.

Costel Zăgan - Cămașa Ploii E Ruptă-n Coate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Așteptându-l
pe
Nepotul lui Kafka
mărunțesc depărtarea
în
versuri
îngerii
de
pază
sunt
în
grevă japoneză
intră
și
iese
doar
cine
cunoaște
moartea.

Jorge Luis Borges - Un Vis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Într-un loc pustiu din Iran există un turn de piatră nu prea înalt, fără uși și ferestre. În singura lui încăpere (cu pământ pe jos și formă de cerc) se află o masă de lemn și o bancă. În această chilie circulară, un om care seamănă cu mine scrie cu litere pe care nu le înțeleg un lung poem despre un om care în altă chilie circulară scrie un poem despre un om care în altă chilie circulară… Procesul nu are sfârșit, și nimeni nu va putea citi ce scriu întemnițații.

Eugenio Montale - Verboten

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Se spune că-n gramatica lui Kafka
lipsește viitorul. Asta-i descoperirea
cuiva rămas incognito, și pe bună dreptate.
Desigur îi e teamă de urmările
flagrante sau de-a dreptul conflangrante
ale accesului său de geniu. Kafka însuși,
sinistra cioară, ar fi de dus la rug
în efigie și-n operele, altfel
larg nevândute.

Kazi Ploae - Greuceanu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Eu sunt un simplu executant, în lumea asta fericirea mea constă-n a-i ajuta pe ceilalți.
Eu sunt catalizatorul, nu pot să-ți dau aripile mele-n schimb te fac să-ți iei zboru’.
Eu sunt Franz Kafka (ce), Jules Renard, Johnny Bravo, Yukio Mishima și Emil Cioran.
Eu sunt calea și viața, „momentul meu de eleganță va fi moartea-s împăcat cu asta”.
Eu sunt Kazi Ploae până tu devi ploaie dereglat în prim-planuri până tu devi mare.
Eu sunt răul din oameni, invidia și lipsa, entuziasmul lor și dorința.
Eu sunt secretul, povestea mea-i regretul, nu există reguli și nu există resturi.
7 ceruri și speed?!, visul lui Yamamoto transmis de Gibril.

Arbatel Filotheanu - Balada Ochilor Larg Închiși

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Foaie verde de cicoare,
Nici la bască nu mă doare,
Că Regele lu’ Ionescu moare,
Că Idiotul lui Dostoievski
Se plimba blajin pe Nevski,
Că tuberculosul Kafka
Mânca uneori rizeafca,
În timp ce scria Castelul
Și Procesul, iar rebelul
Allan Poe a murit în sărăcie
Fără bani de năsălie..
Că elita conducătoare
Vrea pe mulți să îi omoare,
Că Mantaua lui Gogol
Te aduce a mongol,
Că magnificul Marquez
Într-un veac de singurătate
Nu era sigur chinez,
Ci plin de genialitate!..
Foaie verde pe ogoare
Nici la bască nu mă doare,
Că în nu știu care carte
Eroina e pe moarte,
Sau că Hamlet se preface
Iar Ofelia nu tace..
Că gelosul de Pușkin
A avut un trist destin;
Că Esenin și atât
A avut un nod în gât,
Iar iubita literară
„a plecat cu tot cu gară”.
Foaie verde ofticoasă,
Nici la bască nu ne pasă
De durerea oricui,
Ci de capra vecinului,
Dacă a murit de tot,
Să cântăm ca antidot
Cele o mie de manele,
Să vă îngropăm sub ele!