jurnalul vi

Venea, pleca: vorbeam cu ea. La rându-iÎmi răspundea, văzându-și gingășia;Tăia cu grijă puiul; și văzându-iPriceperea, îi admiram mândria.Oare și ea se tulbura în gându-i?Căci eu simțeam că-mi vine nebunia:Răstorn un scaun, brațele-mi rapaceO-nșfacă; ea șoptește: Nu, dă-mi pace!