jurnalul unei furtuni

M-am aruncat pe cer odatăÎncă îmi amintesc.Ca o saltea m-a prins în noriȘi-n puful lor ceresc.Așa părea atunci.Părea zdrobit de ploaieȘi cât am curs și cât am cursȘi cât a curs în aer.Am vrut să dărâm soareleCa arde tot ce-i receAm vrut să spulber mărileDoar fiindcă valul trece..Am vrut să sting luminaDoar fiindcă noaptea vineAm … Citește mai mult