job – Versuri.pro

C. I. A. - Insomniac

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Rashid:
Am ochi injectați de nesomn
Da’ nu cumva să adorm
Deci fa-mi cafeaua mai tare
Și-n loc de zahăr pui sare
Azi e ultima zi
Vineri și vineri știi
Că o să fac un efort
Să fac cumva să suport
Opt ore de plictiseală
Job-ul ăsta mă omoară
Intru într-o stare bizară
Unii i-ar spune oboseală
Da’ n-o mai simt demult
Nu mă resimt prea mult
Strâng din dinți și şuier
Eu când vreau să fluier, fluier.

REF:
Insomniac, pastile
Pupile mari
Kile puține
Sar zile să fie week-end iar x2.

Byga:
Iar alerg, alerg, alerg
La cap mă leg că n-am ce s-aleg
Din aceeași rutină
Străină de-adrenalină
În trafic privesc în gol
E al 7-lea semafor
Claxon, bag a-ntâia, o tai
Și iară blocat pe linia de tramvai
Văd în retrovizoare
Chiar tot orașu-i la plimbare
Mii de roboți programați
Parcă în timp și spațiu blocați
Nedormit de multe săptămâni
Vreau oxigen urgent în plămâni
Știi ceva? Pun ochelarii de soare
Și dau radiou’ tare.

REF:
Insomniac, pastile
Pupile mari
Kile puține
Sar zile să fie week-end iar x2.

Phila:
Sunt epuizat
Cam de când m-am maturizat
Iar ca zodiac sunt insomniac, timpu’ se dilată
Parcă nu mai trece odată
Cinci zile din șapte trag
Și n-am cum să mă sustrag
Dac-o să mă prăbușesc
Măcar mă descătușez.

Bridge:
Reflexele mă părăsesc
N-am chef să gândesc, nu vreau decât să evadez
Sunt liber să plutesc, liber să eliberez
C-am atâtea strânse-n mine, dacă mă simți, hai fă și tu la fel.

REF:
Insomniac, pastile
Pupile mari
Kile puține
Sar zile să fie week-end iar x2

Puya feat FT. Boier Bibescu - La Muncă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Avem mașini, case, plasme, frigidere, DVD,
Motoare, haine simple și tot felul de prostii,
Avem mașini, case, plasme, frigidere, DVD,
Motoare, haine simple și tot felul de prostii,
Rutina mă omoară,
Știi că e ca o boală,
Aș vrea o fată goală,
Să-mi facă din toamnă vară,
Rutina mă omoară,
Știi că e ca o boală,
Aș vrea o fată goală,
Goală, goală, goală.
Iubesc să mai dorm,
Să uit de telefon,
Să-l omor pe patron,
Și să mă bag să dorm.
La bancă e beton,
N-am nici ron, n-am nici rol,
Aș face-un jaf să mor,
La muncă e nasol,
La muncă e nasol,
La muncă e nasol.
Facturi achit, sunt falit,
Banii care îi câștig, doar îi plimb,
Arăt a bancher, a boier,
Dar sunt doar un curier și sigur o să pierd,
Dacă mâine mor, nimic nu-i al meu,
E luat pe datorie, nu-i pe numele meu,
Ia tu cheile la BMW,
Eu vreau să mor înghesuit în troleu.
Rutina mă omoară,
Știi că e ca o boală,
Aș vrea o fată goală,
Să-mi facă din toamnă vară,
Rutina mă omoară,
Știi că e ca o boală,
Aș vrea o fată goală,
Să-mi facă din toamnă vară.
La muncă e nasol,
La muncă e nasol,
La muncă e nasol.
E șapte dimineața,
Și eu în ochi am ceață,
N-am nici un chef de viață,
La muncă e nasol,
Pe stradă lume multă,
În trafic toți se-ncurcă,
Patronul să mi-o… ssst,
N-ai muncă e nasol.
La muncă e nasol,
La muncă e nasol.
Aș sta acasă dar îmi trebuie banii,
Seara aud: Hai nu dormi mami,
Cum dracu’ să nu dorm, sunt praf,
Fă-mi ceva să bag la stomac,
Da-ncoa, stai lângă pat,
Te rog nu mă zăpăci de cap.
Avem mașini, case, plasme, frigidere, DVD,
Motoare, haine simple și tot felul de prostii,
Avem mașini, case, plasme, frigidere, DVD,
Motoare, haine simple și tot felul de prostii,
La muncă e nasol, la muncă e nasol,
La muncă e nasol, la muncă e nasol.

Omu Gnom - Demisia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Sunt prizonierul unui birou, dintr-o clădire de birouri
Abator de roboți toți plătiți cu prea puține zerouri
Formatat de proceduri și alte mizerii în cauză
Am fost dresat să beau apoi să m****s doar când am pauză
Sclavi pe plantație, oare care cedează primu’?
Hipnotizați de monitor, monitorizați în continuu
Un management cu ochii atintiți, gata să tragă
Și supervizori aleși dintre noi ca-n lagăr
Apeluri peste apeluri, nu-mi lasă sănătatea să fugă
Cred c-o să surzim cu toții de la volumul ăsta de muncă
Încep să văd în ceață, mi-e și greață, parcă vin toate frate
Simt că m-așteaptă o targă dragă și niște halate albe
Să poți respira aici, e doar un miraj
E mai mult decât greu, fiecare-i pe pielea lui ca un tatuaj
Tre’ să fii concentrat ca Maggi și Knorr la un loc
Da’ cum c***t, când de 8 luni nu dorm aproape deloc
Și nu-i ok dude, shau, man, pif, c***e
Tre’ să mă milogesc mult timp, pentru 2 minute la baie
Mă lovesc de-același „Nu, asta fură”,
Asta-i bună, cum ar fi s-o ard cu durere rasta-n p**a și să-ți vomit pe tastatură?
Tura asta-i dură, muncim noaptea ca liliecii
Și după 9 ore ne târâm corpu’ prin metrouri ca melcii
Și-acasă ne-nvârtim prin pat ca un vinil, somnu’ nu vine,
Cu asta basta, Moș Ene e prea bătrân să mai ajungă pe la orele astea
Am ajuns în schimb toți legume, suntem toți în aceeași oală
Și creierele fierb de furie a nu știu a câta oară
Pentru noi nu există weekend, e doar miercuri sau joi
Vreau să fac o cerere scrisă, îmi vreau viața înapoi
C-am neuronii tociți, de la ce zic ei că-i rutină
Și mii de vase eșuând fantastic pe retină
Am aceeași durere de cap continuă, cu care m-am obișnuit
Și-am amintiri vagi de pe vremea când eram liniștit.
Parcă, parcă nu trebuia să fie așa
Parcă-aveam scopuri, planuri sau așa ceva
Parcă, parcă nu trbuia să fie așa
Parcă-aveam scopuri, planuri sau așa ceva

Robbie Williams - Radio (În Română)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

A ales podul meu, simt după zgomotele care se aud
Trăiește în pivnița mea și nu pot să dau ochii cu el
Păstația mea e ușoară, sunt zeul romantismului
Și în confuzia mea am dreptul să domnesc.

Refren:
Mi-a furat Oscarurile
Face comerț cu glumele mele
Îmi face toate motoarele să facă oh oh oh
Pune „e”-ul în arsenal
Un pieptăne în freza mea afro, divină răsplată
Și vom pleca departe, hei hei hei.

Se întâmplă ceva, o simt
Dacă ieși din timp o vei auzi tu
Dacă te nimerește pe drum, te vei teme
Sari, bate darabana, țipă ceva
Sari, bate darabana, țipă ceva.

Ascultă la radio
Și vei auzi cântecele pe care le știi
Fii efervescent
Și s-ar putea să-ți faci rost de o slujbă, dragă.

Caut ceva
Dincolo de înțelegerea mea
Caut un înțeles
Care să nu mă solicite
Nu există surprize
Acolo unde nu ne așteaptă nimic dacă nu oferi nimic
Și toată lumea acceptă situația.

Se întâmplă ceva, o simt
Dacă ieși din timp o vei auzi tu
Dacă te nimerește pe drum, te vei teme
Sari, bate darabana, țipă ceva
Sari, bate darabana, țipă ceva

Ascultă la radio
Și vei auzi cântecele pe care le știi
Fii efervescent
Și s-ar putea să-ți faci rost de o slujbă, dragă.

Ouch, ouch, ouch
Radio

Gani - Cândva Visa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

8:49 – sare din pat panicat
Telefonu’ ăsta nenorocit iar n-a sunat, l-au descărcat
Cele vreo 3 snooze-uri, sau l-a lăsat auzul
Nu mai contează, tre’ să prindă autobuzul
Spre metrou, s-ajungă la birou
La aceleaşi feţe vechi gata să-l ia de nou
Dar mai sunt clipe lungi pân-atunci,
Purtat pe drumuri zi de zi, ca nişte blugi..
Uzat, priveşte fix fără vreo ţintă
Se uită în jur, parcă se vede în oglindă
A călcat pe cineva, dar a uitat să simtă
Până e împins când uşile cer atenţie să se-nchidă.
Nu răsuflă uşurat în clipa opririi,
N-are timp de blocaj în pasaj la Unirii
Voinţa gaj, s-a conformat, ar vrea curaj
Să-ncerce altceva, dar se ştie prea laş..
La şi 5 vede iar lumina – tiraj,
Se lasă purtat de paşi înainte, maaaaarş..
.. ează, se vrea treaz, doarme pe el ca o saltea
Printre anonimi – doar încă unu’ din reţea.
Felu’ 14 dintr-o masă amorfă
Întors pe dos, de parcă are entorsă,
Tot efortul lui pare pentru pereţi, ca o amorsă
Şi, deşi îl trec, nu e-n apele lui, precum o morsă
De la zoo, nici dacă plouă.
Sclăvit zilnic cât 10 şi azi e o zi nouă (9)
Şi una-două, click-click pentru sume
Când azi e doar un link între ieri şi mâine..
E dat cu Hugo Boss, e şefu’ la miros,
Şi-a luat cravata roz, s-a instalat pe post,
Cu replici pe de rost, recitate anost
N-a ars demult vreun prost, dar e prăjit, gen toast.
Ce simplu pare tot când e condus de cerebel
Şi ce rebel e el dând share la meme antisistem
Postarea pe privat, să nu vadă vreun manager,
În paralel cu un Excel ce avea deadline ieri.
Nu-nţelege cum a ajuns să se lege
Pentru rate, chirie şi un badge, e
Ca un senator fărădelege, ce,
Ar da-napoi din propriile alegeri.
Îl ia cu friguri că nu-l lasă rece
Că timpul trece şi el se-ntrece
În cursa altora cu scuza c-ar pleca
Lejer, dar e ceva ce tot nu merge aşa:
Oameni identici, cu mai multe feţe decât un zar,
Are regrete, da’ nici n-a-ncercat măcar.
„Mă car!” – îşi zice-n sine zilnic
Sătul şi pe nepusă masă, ca la picnic,
Îşi aminteşte că n-a fost mereu aşa,
Cândva visa şi-atunci când nu dormea..
Crescut departe de părinţi, aşa evada
Nu prea se regăsea-n peisaj, da-l recrea.
Pânza vedea ce simţea şi culoarea-i vorbea,
Noaptea-l înţelegea când restu’ lumii dormea,
Când băieţii la bloc mai făceau combinaţii
El combina nuanţe şi n-asculta la alţii:
„Unde crezi c-o s-ajungi cu mâzgălelile tale?
Nu ştii, coae, că artiştii mor de foame?”,
Sau „Eşti un copil bun, nu te lăsa mai prejos,
Mai bine stai în banca ta, ca să devii om serios”
Sau „O s-ajungi un drogat şi-un ratat,
N-o să faci niciun ban, n-o să fii bărbat!”
Dar nu-i asculta şi tot desena
Cu gândul la o ea şi clipa-n care va schiţa
Un gest şi-n faţa ei, nu doar hârtia
Muza-l tot inspira şi-o imortaliza
I-a adus un portret, ea i-a evitat privirea
Şi, ca rătăcit în primărie, s-a pierdut cu Firea..
Şi s-a gândit că poate-aveau toţi dreptate
Şi arta se pierde între ştiinţe exacte,
Că nu e totul roz şi nici complementar,
S-a estompat în griul cotidian.
Deci s-a resemnat, a mers şi-a semnat
Primul lui contract, practic s-a angajat
Să uite de visuri, s-a lăsat şi a lăsat
Undeva uitat un autoportret neterminat..

Nane - O Nouă Zi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

S-a trezit, e un nou răsărit
Aseară obosit a adormit fix la asfințit
Cerul e senin
Azi nu e nici măcar pic de nor
Ia teancul de CD-uri
Se îmbracă și o ia ușor
Pe aceleași străzi
Praf, obosit, zob
În speranța că mai aplică
Pentru vreun job
În speranța că poate azi îl place cineva
Și măcar pentru o zi pilele nu vor mai conta
Dar de unde, man
Trăim într-o lume imperfectă
Și t***a asta de viață nu e o secundă corectă
Mentalitatea defectă se simte de cum ai intrat
Și știi că-ți ia locu’ cu o p***a, gata de dezbrăcat
Se spune că vârsta critică e atunci când ești puști
Dar vine vârsta când cauți o armă să te împuști
Că revezi filme amăgitoare din copilărie
Bun venit în centru, gen noua periferie
Și șmecherii nu mai vorbesc urât
Acum, nu te mai sperii de tatuaje ci de un costum
Și din nou vrei treabă
Dar la un alt nivel
Te lauzi la boss dar nu ești destul de bun pentru el
Și refuzurile vin frumos
Așa frumos că întorc și cea mai frumoasă zi pe dos
CLICK! Creierul îți acționează ca un lacăt
Oare se merită să o mai iei încă o dată de la capăt?
Și dracu știe cum a mai trecut o zi
Și te-ai întors unde ieri ziceai că nu o să mai vii
Să înghiți din nou toate pretexele alea amuzante
Sunt lecții ciudate pe criterii irelevante
Habar nu ai de ce sunt dispus să fac pentru voi
Dar tind să cred că societatea asta nu e de noi
Suntem alt soi, iar dacă nu mă crezi
Am o singură întrebare
Tu de ce nu te adaptezi?
Chiar sunt curios să o aud pe asta…

Ștefan Octavian Iosif - Visul Unui Slujbaș

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Visam deștept pe jumătate,
Era o liniște în casă,
Și ziua în amiaza mare
Părea că-i noapte luminoasă.

Și se făcea că am o mie
Monede-n aur… o comoară!
Trântit pe canapea alene,
Sorbeam cafea, fumam țigară.

Copiii mei, în loc de zdrențe,
Purtau veșminte noi, alese,
Nevasta mea era mai mândră
Ca cea dintâi dintre prințese.

Chiar eu schimbasem redingota
Cea roasă-n coate și cu pete;
Perdele scumpe-aveam la geamuri,
Și ce covoare, ce tapete!

Ba-i dădusem unui biet prieten,
Acuma chiar, un pumn de lire,
Și cum îmi mulțumea, săracul,
Plângând d-atâta fericire.

Tresar… Cine-a bătut în ușă?
Ma pipăi… Unde-s banii mei?
— Bărbate, scoală, uitasi de slujbă?
Hai, uite, că-i trecut de trei!

Alan - De La 9 La 5

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Refren:
Zi de zi, mă găsești aici
Mi se rupe, de la 9 la 5! Bag muncă, bag!
De când ziua se împarte-n 2
Mi se rupe de la 5 la 9! What? What?
Mi se rupe de la 9 la 5! Bag muncă, bag!
De când ziua se împarte-n două
Mi se rupe de la 5 la 9! What? What?.

Strofa I:
Privind cu interes către dezinteres
Sărbătorim încă-o zi pierdută cu succes
N-avem pile la DIICOT, că nu ne place dansu-n doi
Azi avem tot timpu’ din lume să ne batem joc de noi
Super implicat, pierd timpu’ de toți banii
Ție-ți place munca? Zi, să-ți moară lăutarii!
La cum mi se rupe, zici că pentru asta-s făcut
Cu cât se mai plătește ora de timp pierdut?
Am zis: stau degeaba cu orice risc
Mă uit pe pereți, într-un mod profesionist
Toate vin și pleacă – noi să fim sănătoși
Dacă tot mă urâți, să fiu urât pe bani frumoși!.

Refren:
Zi de zi mă găsești aici
Mi se rupe de la 9 la 5! Bag muncă, bag!
De când ziua se împarte-n 2
Mi se rupe de la 9 la 5! Bag muncă, bag!
De când ziua se împarte-n două
Mi se rupe de la 5 la 9! What? What?.

Strofa II:
De când ziua de muncă-i lungă, viața-i mai scurtă
Iar când banii vorbesc datoriile cântă
Azi timpu’ s-a scumpit, s-ar putea să nu ne ajungă
Iar bunătatea e-mbrăcată în haine de slugă!
D-aia mi se rupe la program non stop
Și-mi dau interesu’ s-avansez stând pe loc
Șefii ăștia mici ne zic c-un aer de macho:
Banii n-aduc fericirea – parcă sărăcia ar face-o!
Ne dăm silința pentru viața de c***t
Când săracii țin discursuri cum să devii bogat
Nici mie, nici ție, nu ne place munca moca
Plus că toate vin cu un preț: de la succes la ma-ta.

Bmc - Munca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

O vorbă adevărată: cine are, să fumeze
Cine n-are, să lucreze, tată
Îți zic dintr-o bucată, ce-am muncit vara toată
Am cheltuit într-o seară, tată
Spune, eu c-o să iasă, pauzele lungi și dese
Cheia marilor succese, tată
Ori la muncă, ori la fugă, tată
Bagă muzica și cântă.

Dementu:
Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese
Tre’ să-ți pese, nu trece peste, bagi întruna până-ți iese
Mie-mi place să muncesc, mai ales când pe la 2
Tre’ să mă trezesc și nu întâmplător pe-afară plouă
Și-s confuz, că-n mod normal n-ar trebui să m-amuz
Când văd că sună alarma, evit să-i dau și snooze
Dacă rămân fără job, sunt ca Sponge fără Bob
Sunt ca Hip fără Hop, sunt ca spicul fără bob
Sunt ca Ping fără Pong, sunt ca King fără Kong
Ca Jamaica fără bong
Dac-ar ști ce faină-i munca
Toată lumea ar lucra
Dac-ar ști ce faină-i munca mea
Toată lumea ar cânta.

Fratele Lu Chan:
Eu nu am job, că nu vreau să muncesc
Mai bine stau acasă și-o gândesc
Mai bine fac un beat, mai bine scriu un vers
Că-n orice altceva nu văd niciun sens
Dau un telefon așa la mișto
Să muncească alții, să nu mai muncesc eu
Ecuația e simplă dacă o gândești puțin
Mai ales în studio la o sticlă de vin
Munca pentru mine reprezintă pasiunea pe care-o exprim
Dacă nu facem asta cu toții, zic să nu mai muncim
Degeaba ne-amăgim, degeaba ne mințim
Tot mai muncim puțin
Că munca e tot muncă și din când în când
Mai muncește și fratele tău după ce scrie-un rând
Și de la gând la gând cu bucurie, vă vorbește
Munca e pentru cine muncește

Dilimanjaro:
Mi-am dat de muncă acum
Tre’ să scot un album
Să lucrez, să compun
Să văd cu ce rămân
Statul degeaba nu te duce nicăieri, zicea cineva
Bine, da’ și cineva ăla a murit între timp, așa că… na
Eu am fugit de muncă până m-a găsit
M-a luat pe sus, m-a fugarit și m-a îmbolnăvit
Da’ o scutire nu te scutește de-o zi de muncă
Am lucrat șchiop, anchilozat, să am să pun în ungă
Am ciorap din ăla încăpător să-mi ajungă
Da’ banii pleacă așa cum vin, acum băiatu’ cântă
Am o poftă flamândă, deci iau și ce-i al tău
Să nu te-aud că stai, dom’le, că vezi, că-i vai de c**u’ tău
Da’ banii mei-s bani munciți, am spălat vase, am șters pe jos
M-au luat destui de prost, am făcut matu’ gros la boss
Ia spune, șefule, cum e să știi așa ceva
Că la mine țipă sute, la tine nici nevasta ta
Mi-am pus osul la contribuție ca un biolog bun
Am tras și trag pt tot ce-i al meu, pun accent pe ce spun
Munca ne înobilează, deci nu fugi de ea
Căci într-o bună zi va fi singura care va conta.

Breloc:
Așa să faci și tu dac-ai meseria ta
Trage tu cât poți de tare, nu îți bate joc de ea (x2)
Am programu’ încărcat în fiecare zi
Mă trezesc de dimineață oricât de obosit aș fi
Meseria ce o am mă face să fiu împlinit
Deși sunt ce mi-am dorit pentru că fac exact ce simt
Plănuiam asta de mic, îmi doream să am un job
Ca să fac ceea ce-mi place, că e ca și cum mă joc
Nu-i așa costisitor cum îmi spunea fiecare
Eu sunt singurul meu șef, singur îmi dau de mâncare.