Ion Barbu – Izbăvită Ardere
Izbăvită ardere.Curcanii au mutat pe soare șirulDe gâturi cu, nestinși, cartofii roșii.La cerul lăcrimat și sfânt ca mirulRotunzi se fac și joacă pântecoșii!Șuvița stelei noi întinge-n ape,Un stăpânit pământ ascultă ani,Pământul s-a lipit de steaua-aproape.Nuntesc, la curtea galbenă, curcani.