William Shakespeare – Sonetul LXV: Nici Bronzul, Nici Piatra, Nici Pământul, Nici Marea Nemărginită
Când bronzul, stânca, apa sau pământul, / Tristei pieiri i se supun, cum oare / … →
Versuri corectate și adnotate
Când bronzul, stânca, apa sau pământul, / Tristei pieiri i se supun, cum oare / … →
Te rog, iartă-mă! / Totul este încă ca în prima noastră noapte împreună / Este … →
Te-am iubit dinainte să ies din pântec / Când eram încă înger te iubeam pe … →
În sfârșit, tu și cu mine suntem una, / împreună până la sfârșit. / Pânza … →
Nici marmori, nici morminte princiare / Nu vor trăi cât versul meu puternic; / În … →
Ziua în care pe tine te-am văzut / Niciodată nu cred c-am s-o uit / … →
Ca-n poezii sau în melodii / Poți să reaprindzi focul inimii. / Dimineți prea reci, … →
Ești mireasa mea dintotdeauna / Iar eu de-o viață sunt mirele tău / Să fim … →
I. / Fost-au, fost un crăișor / Tinerel, mândru fecior / Cum e bradul codrilor … →
De nu e nou nimic și tot ce este-a / Mai fost cândva, o, mintea … →