Versuri corectate și adnotate
Iau stiloul în mână, la voi ninge liniștitMă gândesc mereu la tine, stau încremenitM-ai făcut să-nebunesc, închid pleoapele ușorMă uit mereu la poza ta pe care o am în dormitorÎmi tresare inima, știu că ți-e dorDar suntem despărțiți de traiul ăsta nasolEu în Italia, tu ești acasă în RomâniaVezi, draga mea, asta îmi provoacă toată … Citește mai mult
Într-o zi de dimineațăAm să plec și eu acasăÎi frumos, Doamne, prin lumeDar acum vreau acasă la mineItalia e frumoasăDar e departe de casăVreau acasă, acasă la mineLa a mea iubită RomânieCă acolo m-am născutN-am de gând să vă ascund.Chiar de în Italia stau bineȘi mi-am creat o a doua familieCu colegi, oameni frumoșiPe care … Citește mai mult
CiuzZy – În Străinătate.E noapte târziu și scriu o scrisoareCă m-am săturat să fiu prea departeM-am săturat de tot, simt că nu mai potMuncesc printre străini, că n-am un viitorE ușor să le zici că-n Italia se fac baniDar foarte greu, sunt aici de mulți aniM-am săturat și plâng în fiecare searăMi-e dor de Mama, … Citește mai mult
(În Piazza del Popolo).Unde-au fost plopi odată, înaltul obelisc,În jur fântâna cade în jerbe de luminăO cruce-a-nfipt-o Papa în ascuţitul piscŞi peste Roma pare un gând care se-nchină.Pe piatra greu cioplită, de vreme şi de-o mână,Hieroglife groase vorbesc şi-acum ca ieriŞi pe deasupra apei ce gâlgâie în fântânăNecunoscute semne se urcă înspre cer.Efortul însă pare … Citește mai mult
Vino, dragostea mea, vino, în noaptea astasingură și tristă din Italia. Am nevoiede umerii tăi puternici și frumoși.De brațele tale mândre, de arculputernic al coapselor tale, de aceazvâcnire a piciorului, de linia fermăcare te înconjoară și te susține,tu, fericita mea mare, plaja mea sinceră.Cum să-ți spun, dragoste, în noaptea astasolitară din Genova, ascultândinima albastră a … Citește mai mult
Italia, cu multele-i păcate,E, totuși, pentru mine, loc plăcut,Căci soarele mi-e drag mai mult ca toateȘi vița, nu suind pe zidul mut,Ci-n arbori atârnând, în libertate,Ca-ntr-un decor de teatru cunoscut,Când primul act cu-o horă s-ar sfârși,La vie, ca în Franța-n miazăzi.
Pe-ncepători îi ocrotea. Și elBroda o strofă, câte-un vers, cânta,Spunea istorii și dansa cu zelCa toți italienii – de-ai căuta,Francezii, totuși, îi întrec nițel;Pe scurt un cavaliero se-arătaDesăvârșit, și chiar valetul luiCredea că-i un erou cum altul nu-i.
Beppo – strofă – XXXI.Din neam de conți, el cunoștea deplinVioara, dansul, muzica, vorbeaFranceza și Toscana; e un chinPân-o deprinzi, căci și-n ItaliaEtrusca pură se vorbea puțin;Era și critic musical, eraSpectacolul strigând doar: ”seccatura! ”Și om de teatru și dădea de-a dura.Beppo – strofă – XXXII.Un ”bravo” – al lui era hotărâtor:Academia amuțea, și-n salăCând … Citește mai mult
Sunt un poetun strigăt unanimun cheag de visuri.Sunt rodula nenumărate contraste de-altoiuricrescut într-o seră.Dar poporul tău e purtatde același pământcare mă poartăItalie.Și-n această uniformăde soldat al tăumă odihnescCa și cum ar fi leagănultatălui meu.
Strofa întâi:Mi-ai zis odată când eram mai mic că dacă beau lăptic,O să cresc mare și voinic „ca Picasso”. Nu-ți cer nimicDecât să recunoști acuma când îs mareCă m-ai bătut, regulat, cu nuiaua pe spinare.Dar am crescut băiat finuț, șmenărel și pus pe fapte,C-am mușcat din țâța mamei ș-am supt sângele cu lapte.Uăi, tată, uăi! … Citește mai mult