ioanele

[1]Frunzuliță de meri dulciMai Ioanele dintre lunciVii la mine în privodCă te aștept cu mare dor.[2]Vino Ioane la fântânăCând nu este luna plinăLa fântâna din poianăUnde ne-am iubit o vară.[3]O vară și o săptămânăDe nu am inima bunăO vară și o lună întreagăDe mie inima însetată.Însetată de al tău dorCă nu mai vii, puișor