Anton Pann – Cui Îi Place Liniștirea Să-Și Facă Împrejmuire

Nastratin Hogea-ntr-o iarnă lemne de foc neavând,Îşi arse dimprejur gardul, numai porţile lăsând;Şi văzând el că vecinii ş-alţii p-aicea trecea,Intrând sau ieşind din curtea-i, şi venea şi se ducea,Supărându-se de-aceasta ieşind striga către toţiCă fiecare să intre şi să iasă tot pe porţi.

Anton Pann – Învățătura Dată Rău Se Sparge în Capul Tău

Nastratin era un hogea (dascăl sau învăţător)Care a rămas de basmu până astăzi tutulor,Pentru că era din fire cam p-o ureche, năzdrăvan,Nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean;El şezând odată-n şcoală, ce îi dete-n simplul gând:– Ascultaţi, copii – le zise (cu-ntâmplare strănutând) –Să ştiţi d-astăzi înainte că eu când voi strănuta,Toţi … Citește mai mult

Angel – Un Cățel Mititel

Un cățel mititel la joacă a fugit,Dezbrăcat, în halat și a cam răcit,Strănută hap-ciu și iarăși hap-ciu era răcit.Dar acum că a pățit cățelul a-nvățat,Ori ce ar fi unde-ar fi el e îmbrăcat,Nu mai vrea hap-ciu,Întruna hap-ciu,Nu-i place hap-ciu s-a cumintit.Nu mai vrea hap-ciu,Întruna hap-ciu,Nu-i place hap-ciu s-a cumintit.

Alecu Donici – Ursul Butnar

Un urs văzând pe-un pădurarDe meserie cam butnarCum cercuri îndoieșteȘi-n avut sporește;A socotit să-ncerce și el ăst meșteșug.La cercuri trebui strungȘi alte cuviințe,Dar ursului ce-i pasă de practice științe:El are lăbi, putere, el vrea neapărat;Iar voia câte fapte pe lume n-a lucrat.Acum răsună codrul! Tot ce-i nuia mai groasă,Din rădăcină-i scoasă;Trăsnesc, plesnesc copaci, în lăbi … Citește mai mult

Alecu Donici – Calul și Călărețul

Un vrednic călărețAvea un cal prea blând și bine învățat;Iar singur el semețȘi despre cal încredințat,A vrut să facă o cercare:Ca fără frâu, călareSă iasă la primblare.Deodată calul a pornitLa pas, încetișor;Dar când a înțeles că n-are frâu strunit,A prins a mai juca, a merge mai ușor.Apoi, luându-și vânt,Sărea, zvârlea fugând,Încât pe călăreț l-a trântit … Citește mai mult