intotdeauna – Versuri.pro

Stefan Augustin Doinaş - Întotdeauna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ca luna prin umbroasele frunzare,
te-ai strecurat în viața mea, discret.
Ți-aud încă mișcarea și regret
că-n loc să te cuprind, mi se năzare.
În iarba udă, pasul tău încet
stârnea din rouă ploi incendiare,
iar zâmbetul, adulmecat de fiare,
picta cu aur frunzele-n făget.
Acum s-au stins și pasul și ecoul.
Spre umbra unde mierla-și lasă oul,
azi numai pașii nopții se retrag.
Dar tu-mi apari și-acum, ca-ntotdeauna
în licărul mărunt cu care luna
tivește zvonul frunzelor de fag.

Syxov - Întotdeauna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Trăiesc cu gândul că-mi vei fi aproape
Știu că vom fi mereu și vom lupta cu toate
Nu pot să mă gândesc cum ar fi să te pierd
Ești singurul lucru din toate în care mai cred
Iubesc senzațiile, iubesc atmosfera, iubesc pe pielea ta
Mi se scurge privirea, iubesc când mă mângâi, iubesc că te am
Iubesc momentele când dormeai și eu te priveam
Mă simt liber lângă tine
Simt că trăiesc, ești cea care îmi alungă tristețea și mă face să zâmbesc
Au fost atâtea fete, dar niciuna, dar n-am simțit tot ce simt, crede-mă că nu te mint
Atâtea amintiri, mă cuprinde dragostea, mă simt atât de împlinit când știu că ești a mea
Mă faci să ating nori când mă săruți încet și cum inima să poată ieși din piept.

Refren:2x
Întotdeauna a fost, e și va fi, întotdeauna vom zâmbi ca 2 copii
Întotdeauna, orice ar fi, vei fi a mea, întotdeauna inima mea va fi numai a ta.

Privesc, sper și încerc să reușesc,
Încerc măcar să pot să mai zâmbesc,
E sufletul ce schimbă moartea în viață,
Ești fata lângă care vreau să mă trezesc dimineața,
Nu vreau să treacă o zi fără să te privesc
Nu ieși din mintea mea nici atunci când clipesc
Ești tot ce mă face fericit și tot ce-mi doresc
Ramai lângă mine, fără tine nu vreau să trăiesc
Nu pot să mă gândesc, nu pot să trăiesc, nu pot să tac
Sunt sigur pe mine, te am pe tine, știu tot ce fac
Nu pot să aleg, dar pot să plec, te vreau cu mine
Dar peste tine tot trec, avem momente pline
Te vreau mereu, nu pleca, fii doar a mea
Doar atunci sunt eu, zâmbește-mi în zadar, totul e perfect
Știu că îmi ești dragă și te aștept.

Refren:4x
Întotdeauna a fost, e și va fi, întotdeauna vom zâmbi ca 2 copii
Întotdeauna, orice ar fi, vei fi a mea, întotdeauna inima mea va fi numai a ta.

Știu că e greu și sper să fie bine
Inima mereu va bate pentru tine
Știi bine că tot ce am mai bun
Am lângă tine, nu mi-e rușine
De nimeni atâta timp, când ești lângă mine
Reține, mereu vei fi a mea și eu voi fi cu tine
Cu mine poți să atingi orice și o să-ți fie bine
Și pentru tine mă voi lupta, dar ramai lângă mine
Va fi bine pentru că tot ce am mai bun împart cu tine.

Refren:4x
Întotdeauna a fost, e și va fi, întotdeauna vom zâmbi ca 2 copii
Întotdeauna, orice ar fi, vei fi a mea, întotdeauna inima mea va fi numai a ta.

Zaharia Stancu - Când Nici Luceferii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Când nici luceferii nu sunt eterni
Ce rost are cuvântul „întotdeauna”?
Trecem ca șipotul vântului,
Putrezim ca firele ierburilor.
În corola inimii cât bate, cât mai bate,
Purtăm lumina frunții și smoala ochilor.
Nu-mi cere să-ți răspund „totdeauna”
Când nici luceferii nu sunt eterni.

Petre Stoica - Întotdeauna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Întotdeauna, întotdeauna
Oriunde am fi
Departe sau aproape
Oriunde
Cu lămpi în mână
Cu întuneric umilitor pe frunte
Cu frunze și fără frunze pe ochi
Întotdeauna
Ne vom privi

Underman - Întotdeauna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Întotdeauna vor fi poeți pe lume, întotdeauna, întotdeauna.
Eroul, născut să moară,
Un spirit invincibil în fața plutonului ce-i gata să tragă.
Sunt ura ce lovește în scuturi când paganii sunt aproape,
Sângele ce curge din răni comune apărând aproapele
De inamici moderni ce zac doar în gânduri,
Pentru că sunt aici de când s-au creat aceste pământuri,
Apărut în frânturi de zori după cea mai lungă noapte,
Sunt curentul aprig ce tactic te-mpinge de la spate.
Eu printre voi, ei printre noi frâng trupuri moi în mâini ca pe foi,
Astea sunt zile când ceri eroi, dar primești noroi.
Acest soldat nu cedează, plămânii vibrează
Și-orice tentativă ce visează a mă opri eșuează.
Pumnul ce distruge propulsat de forța generată-n gând,
Revoltă fără a dezvolta o forță contra-
Împotriva noului tip de conflict din 2-1
Pe-o tablă de șah unde controlul l-a preluat demult nebunu’.
Ploi de panică la secundă, fiecare undă ucide neuroni,
În cărțile-n scrumulul asta se produc erori-
În care mulți se-nfig, mulți ucid, mulți se-aprind sau doar se sting,
Șerpi uciși de propriul venin prin haosul ăsta început de ceva timp.
Și dacă aș spune ce simt probabil ai crede că mint,
De asta înaintează puține șanse aici nu doar câinii sunt înconjurați de javre.
Sunt cel ce-și pictează chipul în lumina de lună,
Un gradat ce te ridică de pe jos și-ți pune arma-n mână,
Împreună prin cetăți abandonate curajul legiunilor blestemate-
Să-nainteze în păduri întunecate.
Sunt ura ce produce în tine acel unic fior
Și dacă nu voi găsi un conflict în exterior
Fii sigur că am să-l generez în interior.

Underman - Întotdeauna (Complet+Intro)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Voi, smintiților, neghiobi și nebuni, să nu scrieți în revistele voastre decât despre războaie.
Omorâți toată lumea, declarați-vă război unul altuia, luați oamenii cu miile și ciopârțiți-i.
Bietele lor inimi, bietele lor minți și bietele lor trupuri.
Dați-le urâțenia, spurcați-le visurile, schimonosiți-i cu ură, unul împotriva celuilalt,
mânjiți legenda vieții, voi, maniacilor, a căror măreție se măsoară de pe umărul oamenilor
pe care-i distrugeți, voi, înșelători ai lumii care nu aveți nimic sfânt.
Dați-i drumul!
Puteți trage cu bietele voastre tunuri. Nu veți putea distruge globul!
Întotdeauna vor fi poeți pe lume. Întotdeauna. Întotdeauna.
Eroul, născut să moară,
Un spirit invincibil
În fața tutorelui ce-i gata să tragă.
Sunt ura ce lovește-n scuturi
Când pagânii sunt aproape,
Sângele ce curge din răni comune, apărând aproapele.
De inamici modeli ce-s actuali în gânduri,
Pentru că sunt aici de când s-au creat aceste pământuri
Apărut în frânturi
De zori după cea mai lungă noapte.
Sunt curentul aprig
Ce tactic
Te-mpinge de la spate.
Eu printre voi, ei printre noi,
Frâng trupuri moi
În mâini ca pe foi
Astea sunt zile când ceri eroi,
Dar primești noroi.
Acest soldat nu cedează,
Plămânii vibrează
Și-orice tentativă ce visează
A mă opri, eșuează.
Pumnul ce distruge propulsat de forță
Generată-n gând, revoltă
Fără a dezvolta o forță contra
Împotriva noului tip de conflict
Din doi-unu
Pe-o tablă de șah, unde controlul
A preluat de mult nebunul.
Ploi de panică la secundă-n
Fiecare undă
Ucide neuroni,
Nero arde cărți în scrumul ăsta se produc erori
În care mulți se-nfig
Mulți ucid,
Mulți aprind
Sau doar se sting
Șerpi uciși de propriul venin
Prin haosul ăsta început de ceva timp
Și dacă-aș spune ce simt
Probabil ai crede că mint.
De-asta înaintez imun prin șarje,
Puține șanse
Aici nu doar câinii sunt înconjurați de javre.
Sunt cel ce-și pictează chipul în lumina de lună,
Un gradat ce te ridică de pe jos și-ți pune arma-n mână.
Împreună
Prin cetăți abandonate
Curajul legiunilor blestemate
Să-nainteze în păduri întunecate.
Sunt ura ce produce-n tine acel unic fior
Și dacă nu voi găsi un conflict în exterior
Fii sigur c-am să-l generez în interior.