Înspăimântător – Versuri.pro

Tinu Veresezan - Oricât de Trist Ar Fi Un Om

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Oricât de trist ar fi un om
O dragoste îi schimbă viața
Îi aduce soare-n inimă
Să-i spună „bună dimineața” (bis).

Dragostea poate să facă
O minune, într-o clipă
Orice inimă săracă
Să o facă fericită (bis).

REFREN:
Oricât de trist ar fi un om
O dragoste îi schimbă viața
Îi aduce soare-n inimă
Să-i spună „bună dimineața” (x2).

Dragostea poate s-ajungă
Și târziu în miez de noapte
Și să șteargă într-o secundă
Lacrimile tale toate (bis).

REFREN:
Oricât de trist ar fi un om
O dragoste îi schimbă viața
Îi aduce soare-n inimă
Să-i spună „bună dimineața” (x4)

Richard Bach - Adâncește-Te în Propriile Temeri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Adâncește-te în propriile temeri,
provoacă-le să îți facă tot răul posibil
și taie-le din rădăcini
când încearcă să o facă.
Dacă nu, se vor clona ca ciupercile,
te vor înconjura,
îți vor închide calea spre viața la care speri.
Fiecare lucru de care te temi,
este aer costumat
în însuși
iadul turbat.

Gabriela Melinescu - Va Fi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Va fi un viitor pasional
în care tinerii se pregătesc de-nnoptat.
Negru profund, cărbune și metal…
Viața substanțelor s-a repetat.
Mă înspăimântă camera aceasta
în care lucrurile nu au decedat.
E cald aici, mi-e bine încă,
celule vii poate mai are lemnul
pe care mortul nu știu care l-a lucrat.
Și fierul nervos, mai pâlpâie ființele în el,
mă înconjoară vietățile din lucruri
și pe un deget fierbinte un inel.

Poesis - Iubind Treci Prin Viață Ca Un Nor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Iubind treci prin viață ca un nor
Care udă al încrederii ogor.
Purtând nepăsător,
Taina de a face un deșert roditor
Sigur, undeva te strigă cineva
Să-i întinzi o mână.
Crede în puterea ta
Nu privi înapoi,
Lumea suntem noi.
Între noapte și zi
Între a fi și-a nu fi
Tu alegi,
Cu oricare gest al tău,
Cu puterea speranței
Că dragostea v-a birui.
Doar împreună
Vom fi fericiți într-o zi.
Cât timp nopțile au fost prea lungi
Cerul prea sus ca să poți să îl ajungi
Oamenii străini erau
Printre vorbe fără rost, rătăceau
Hai să dăm acum tot ce-avem mai bun
Oameni, nu mai este timp să dați înapoi
Marele secret e că lumea suntem noi.
Între noapte și zi
Între a fi și-a nu fi
Tu alegi,
Cu oricare gest al tău,
Cu puterea speranței
Că dragostea v-a birui.
Doar împreună
Vom fi fericiți într-o zi

Panait Cerna - În Peșteră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De pe tavane-ntunecate,
Tăcute lacrimi cad mereu,
Și parcă tot sporesc din greu,
Din mari izvoare depărtate.
Șuvițe tainice de apă
Spre peșteri drum de ani străbat –
Întruna se preling și sapă
Tavanul șubred și-nnoptat.
Dar după ani de picurare
S-au închegat coloane pline:
Eterna bolții lacrimare,
În loc s-o surpe, – o susține.
Tot astfel, lacrimi nesecate
În suflete ne-au picurat,
Și de furtuni nenumărate
Viața noastră-a tremurat…
Dar azi, când stau vârtejuri grele
Să ne răpună-orice avânt,
Noi trecem fără păs prin ele
Și-aproape izbucnim în cânt.
Un suflet tânăr ne străbate
Și ne îndeamnă către cer –
Din suferinți abia-ndurate
Ne-am făurit armuri de fier.

Omar Khayyam - Când De Durere Simți Că Te-nconvoi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Când de durere simți că te-nconvoi,
Când pentru-a plânge, lacrimi n-ai destule,
Gândește-te la iarba după ploi.
Când strălucirea zilei te rănește cu nesfârșitul cerului senin,
Gândește la un zâmbet de copil…

Lucian Blaga - Îngheață Izvoarele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Îngheață stihiile, înțepenesc curgătoarele,
Ca cerbii și căprioarele,
ca fiara de pădure, iarna,
sunt cuprins de spaimă
că-ngheață toate izvoarele. Va amuți în văgăuna
mugetul. Că nu-i scăpare -o știi și tu.
Și-o știe tot cugetul.

Angela Rusu - Drumul Vieții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Drumul vieții
Na na na na na
E o vorbă care spune așa
Să fii bun chiar dacă lumea-i rea
Și la suflet niciodată să nu pui
Vorba rea a omului
REF: Drumul vieții urcă și apoi coboară
Ca un val iar și iar
Eu sunt ca o piatră, care niciodată
Orice-ar fi nu se va clinti
Pe obraz o palmă de-ai lua
Să întorci obrazul celălalt
Să faci bine și când primești doar rău
Și să-ți vezi de drumul tău
REF:

Veritasaga - Ce E Frica

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Și știi și tu, că frica nu e un atu
Când nu e altu lângă tine să-ți zică:
-Lasă, totul va fi bine
Și totul depinde de cine, de tine
Căci frica se prinde.
De cine?.. de suflet, de cine?. de suflet
De cine?. de centrul tău
De ce e totul rău?. te întrebi mereu
Ca să-ți explice tot la fel de greu ca..
Atunci când vrei să definești un zeu
Și unde te ascunzi, eu..
M-am ascuns cu mult înaintea ta
Am simțit acest tumult, înaintea ta
Altfel nu pot fi în sufletul și mintea ta
Spui că-n mintea ta ți-e frică
Lumea e, atât de mică.
Pot să-ți spună cei ce au murit coșmaruri multe cică
Și nu uita că poți alege, ai
Un judecător, un judecat și doar o lege
Și mă întreb de ce nu înțelege?
Atât de. ușor, atât de. ușor, hai
Repetă cu mine. e atât de ușor. atât de ușor.

Refren:
Chiar dacă corpul doare, eu pot mereu să zbor
Chiar dacă corpul moare, eu pot să aleg, să nu mor
Cât despre frică, e în fiecare din noi
Ne șoptește și ne lasă goi.
Când se ascunde, și eu devenim doi și
Trăim parcă-ntâia oară separați de voi
Iar frica e un sentiment supus.
De voință. ne-a fost de sus pus.
Ca să ne-nfrângem limitările
să ne uităm haltele și gările.
Nu uita că frica se prinde
De cine?. de suflet, de cine? de suflet
De cine?. de suflet? de cine?. de centrul tău
Ai grijă de cine, de tine și de cerul tău.

Refren:
Chiar dacă corpul doare, eu pot mereu să zbor
Chiar dacă corpul moare, eu pot să aleg, să nu mor
Eu pot să aleg să spun te ador
E o zi. atunci când mă voi trezi.
E ca o buclă în stomacul tău
Ca o nălucă, e copacul rău.
Care crește-n suflet,
Te păzește, te păstrează-n scutec
Te previne, că dacă nu asculți n-o să-ți fie bine
Îți șoptește: pericolul vine.
Cu buzele lipite de ureche, te acoperă
Ca o plantă care crește pe o casă veche
Te-nvaluie cu tine, devine pereche
Vrea să trăiască-n ochii tăi
Când ești încercat pe fața ta apar stropii săi
Și toți cei care te confruntă
O recunosc ușor, o sărută
Prezența ei le spune că vor câștiga, fără luptă
Și am simțit-o toți..
Măcar o dată ai simțit-o și tu, să negi nu poți
Știm amândoi cum e, e greu să respiri,
Să mergi nu poți, nu poți decât
să te miri. cum voința ta se face bucăți
N-ai uitat cum te-a făcut, să îți cobori privirea
Ai simțit cum îți fură sclipirea.
Din ochi, lăsându-i goi ca niște gropi, rupe.
Lanțurile. n-o lăsa să te târască prin toate.
Șanțurile..
Nu uita că frica se prinde
De cine?. de suflet, de cine? de suflet
De cine?. de suflet? de cine?. de centrul tău
Ai grijă de cine, de tine și de cerul tău.

Refren:
Chiar dacă corpul doare, eu pot mereu să zbor
Chiar dacă corpul moare, eu pot să aleg, să nu mor
Eu pot să aleg să spun te ador
E o zi. atunci când mă voi trezi.
Chiar dacă corpul doare, eu pot mereu să zbor
Chiar dacă corpul moare, eu pot să aleg, să nu mor
Eu pot să aleg să spun te ador
E o zi. atunci când mă voi trezi