insensibilitate

Dana De La Victoria – Omul De Piatră

de

Oare nu-ți este rușineSă-mi iei inima și s-o arunci pe josNu te gândești, poate mâineN-o să mai fie la tine așa frumos. RefrenLa omul de piatră, of, măi doruleNu-i schimbi niciodată, inimioara seacăCum e apa din ocean, așa săratăVorba lui cu răutate, inimioara-ți crapă. Oare n-ai inimă-n tineOare chiar așa de greu să fii omCă … Citește mai mult

Marcela Benea – Piatra

de

Ea nu are chipul schimonosit de dureresau nu arată acest lucru,ea nu este proprietar de cuvintefiindcă nu se folosește de ele.Piatra ascunde doar tăcereași din când în cândmai scoate câte un sunet scurt și secatunci când tu sau altcinevase dă cu capul de easau când o împingi cu piciorul la valeca să afle dacă mai … Citește mai mult

René Char – 193

de

Insensibilitatea somnului nostru e atât de deplinăîncât galopul celui mai mic vis nu ajunge să-l străbată, să-l împrospăteze.Șansele morții sunt înecate de-o asemenea revărsare de absolutîncât e de ajuns să te gândești la ea pentru a pierde tentația viețiipe care o chemi, o implori.Trebuie și de data asta să ne iubim mult,să respirăm mai tare … Citește mai mult

Rumi – Câteodată Uit Cu Desăvârșire

de

Câteodată uit cu desăvârșirece înseamnă camaraderie.Insensibil și alienat, împrăștiienergie tristă pretutindeni. Povestea meaeste spusă în diferite feluri: O poveste romantică,o glumă indecentă, o luptă, o slujbă.Uitarea care sunt se dividecu orice număr.Aceste propuneri întunecate pe care le urmez,sunt ele oare parte a unui plan?Prieteni, aveți grijă. Nu vă apropiați de minedoar din pură curiozitate sau … Citește mai mult

Taxi – Nu Mai Simți Nimic

de

IE-atât de firesc să vezi oameni răniți la televizor,Să-i vezi zăcând firesc într-o baltă de sânge,E-atât de firesc să vezi salvări alergând pe străzi îngusteȘi ochii unei femei, o femeie, care, firesc, plânge. RefrenȘi nu mai simți nimic, nu mai simți, nu simți nimic,Nu mai simți nimic, nu, nu, nu simți, nu simți nimic. IIE-atât … Citește mai mult

Tapinarii – Nesimțitul

de

Am întâlnit odatăun om pe stradă bând un romEra un om ciudatPrivea undevaUnde o fetiță se-apleacă iar să ridice bacșișulAvea o fustiță cam scurtuțăȘi niște picioare.. mama mama ce picioareL-am întrebat pe prietenul meu ciudatCum i se pare copanulDar el dormea..Nesimțitul e un om ca toți oameniiNumai că nu pricepe nimicEl are lumea lui de … Citește mai mult