Jorge Luis Borges – Fiului
Ce ești și ai, străbunii tăi îți lasăDin tată-n fiu. Cu toții-acumTrasează-același labirintic drumDe dragoste de la Adam purceasăȘi de la Cain și Abel, în zoriiAtât de vechi că-s azi mitologie.Ajung străbunii, prin pustiu și-urgie,În clipa zămislirii. Simt fioriiPrezenței lor multiple. Suntem noi.Ești tu și-acei ce-n urmă-ți vin mereu,Mulțimea celor zămisliți din greu:Ai lui Adam … Citește mai mult