Dsida Jenő – În Fața Porții
Dragă, biata dragă! Veziasta e poarta. Obscură, ca ideea,tare, ca eternitatea. Prin astaar fi trebuit să intrăm, dacă nu.Mă rănesc. Îmi vâjâie capul, abia văd,mă lasă sufletul, mor. Dar tusă n-ai frică! Ajungi. Îți laspana de lebădă. Și trei stropi de sânge.