Decuplați microfonul, când intru-n scenă,
E posibil ca din 3 cuvinte să vă sar din schemă,
Nu am jenă și sunt plin de sictir,
Când îți aduc morții în casă, înapoi din cimitir.
Nu ne cunoaștem, tre’ să recunoaștem,
Ne vedem des pe mess, dar în rest din an în paște,
Și sunt mulți care susțin că mă cunosc,
După ce mi-au învățat 3 piese pe de rost.
E culmea cum unii vor totul fără cost,
Și când ești băiat calumea, lumea te ia de prost,
Spun cuvinte grele, lipsite de bun simț,
D-asta stau toți cuminți când încep să-njur de sfinți.
Lovesc prostia cu ironia,
Și mă retrag din anturaje când apare țigănia,
Mulți au plecat când a venit vorba de muncă,
Restu’ suntem tot aici d-asta spun că…

Refren:
Uneori când lupt cu morile de vânt,
Am tendința să mă las înfrânt,
Dar am s-o spun la fel până la ultimul cuvânt,
Pentru că vorbele rănesc adânc (x2).

Perindăm prin peisaje, în care banii n-au valoare,
În care soarele, în morții lui nu mai răsare,
Avem mândria, de a rezista în România,
Am spus de sute de ori, asta ar fi a mia oară,
Când vorbele rănesc adânc,
Ar trebui să începi să mă crezi pe cuvânt,
Că tot ce am e din munca mea, și nu totul e roz,
Când doar un joint face magia Vrăjitorului din Oz.
M-au întrebat de ce nu încerc să fac bani din asta,
Și de ce îmi bag p*la în imitațiile de gangsta,
Nu mintea mea, ci inima e proastă,
Aș vrea să-i dau delete, delete da’ nu-i găsesc tasta.
Banii nu înseamnă nimic, când cei dragi te uită,
Viața e scurtă vei realiza pe ultima sută,
Toți te scuipă și vei muri flămând,
Astea-s vorbele mele care rănesc adânc.

Refren:
Uneori când lupt cu morile de vânt,
Am tendința să mă las înfrânt,
Dar am s-o spun la fel până la ultimul cuvânt,
Pentru că vorbele rănesc adânc (x3)