Versuri corectate și adnotate
Privindu-te, eu uit că mai exiști,se iscă-n mine ceea ce tu ești:un timp în care timpul crește bunși fericite pajiști îl aduniar ochii mei de bucurii par triști:privindu-te eu uit că mai exiști.. (.. topiri de trup în arderea de tot,vag desenate umbre care potamețitor învinge gând și dor,semințe-n viul lung legănătorîn sus, în jos, … Citește mai mult
Sunt atâtea pajiști pline de ierburi,peste ele cântă mii de păsări,cei ce trec pe acolo le ascultă,cei ce nu trec, iarna își imaginează câmpii pline cu flori,ciocârlii, iuți ca săgețile, intrând în cerca într-o inimă care a uitat să mai sângereze.Vara vei privi cosașii cum culcă iarba,mâini încălzite de soare cum o adună în stoguri,ouă … Citește mai mult
Doamne, sunt singur. Auzi-mă.Focurile toate s-au trecut.Trâmbițele-nalte, zadarnicrăsună pe ziduri de lut.Nu se mai roagă la izvoarele soareluicăprioarele, iezii mărunți;încremeniți, ghemuiți, încleștați,ciobanii dorm acoperiți de munți.Chemându-te din slăvi în chiote,în fulgerări de coase și pumnale,atâtea rânduri de flăcăi și ierburiau strălucit în țarinile tale –și ți-au văzut în ploile înaltepicioarele de-argint cum strălucesc.Flăcăi și ierburi … Citește mai mult