Constantin Michael-Titus – Idilă

Ți-aș povesti o idilăîn care frunzele să cadă-alene pe cărăriși părăsite băncile prin parcuris-asculte foșnetul ce-l face toamnacând umbrele amanților romanticiar trece peste tristele-i podoabe.Acolo-ntr-un boschet, pe-o bancă rece,când seara ca pustiul s-ar întinde,ți-aș povesti c-au mai rămas în urmădar două umbre strâns îmbrățișate.Cu ce cuvinte-aș povesti idiladecât cu “frunze”, “toamnă” și “amor”?(În care tu … Citește mai mult

Traian Demetrescu – Idilă

Se bucură pomii de floare,E cald și senin,Și berzele vin,Și prispa e plină de soare.Sub streașina veche și-naltăSunt cuiburi — și-n eleS-ascund rândunele,Și vântul aleargă pe baltă.Un farmec te-mbată de-aiurea:E vânt aromitDe câmp înflorit,Și sună de glasuri pădurea.Molatic la vale se duceO turmă de oi; —Un viers de cimpoiUitatele doruri ți-aduce.

Ion Luca Caragiale – Idilă

Ia vezi toanta de Mărie,Ce gătită-i! Cum și-a datPe obraz cu rumenieȘi pe cap cu alifie:Să se mire toți în sat.Ia te uită și Ilie,Ce flăcău bun de pețit!Cu ițari noi de dimieȘi cu flori la pălărie,Și cu cisme s-a-nnoit.— Fă Mărie, nu dai l***?— Nu ți-o dau, măcar să mori!— Fă, te rog! — … Citește mai mult