Versuri corectate și adnotate
Din ramuri înghețate dulciȘi pline de zăpadăSe așternu covor de lunciȘi de poteci grămadă.Și din nămeți umpluți ușorCu rece și cu gerSe ivi un culoar cu dorÎn zi de nicăieri.Iar țurțuri obosiți cădeauCădeau ca să adoarmăȘi vântul tremura domolȘi rece ca de iarnă.Iar neaua rece înghețaCând înghițea pământulÎncât și luna se miraCă tremura și vântul.Frigul … Citește mai mult
Cine-i vinovat, că s-a făcut deodată trist,Cine-i vinovat, că după fereastră sunt friguri,Ploaia și zăpada ne-am făcut noi atât de depărtați,Vina acestuia, ea, ea, eaIarna, iarna, iarna, iarna, iarna, iarna, iarna, iarnaIarna, iarna na-na-na iarna, iarna na-na-naIarna, iarna, iarna, iarna, iarna, iarnaIarna, iarna, iarna, iarna, iarna, iarna, iarna, iarnaIarna, iarna…Se va topi zăpada, și deodată … Citește mai mult
Câmpul golaș lucește-n zări, departeAlbastrul cer cu ale lui poteciNatură monotonă, vânturi reci;Numai lumina o coroană-aparte.Ceasul pământului văzut de susO zi întreagă nopții-mprejmuirePe mușuroaie stele-au depusPreasfântul colb, cel veșnică trăire.