henrieta

Razoare de-amarante până laPalatul nostim al lui Jupiter.– Știu că ești tu ce, -aici, Albastrul tăuCa de Sahara îl amesteci, da!.Apoi, cum roza, bradul soarelui,Liana-și duc trai îngrădit, ca oCușcă-a micuței văduve!..Și ceStoluri de păsări! o, ieo, ieo!..– Prea calme case, foste pasiuni!Chioșc al Nebunei din afecțiune.De după buci de trandafiri anumeBalcon umbros și jos … Citește mai mult