Veta Biriş – Hai, Bădițo, Serile!
Hai, bădițo, serileDe-mi auzi mustrările,Cum mă mustră măicuțaSă las seara ulița.Ulița n-o pot lăsa,Dar pe badea nici așa,Că bădița tare-mi placeȘi mama n-are ce-mi face.Hai, bădițo, să fugim,La Sibiu să ne oprim,Pe sub munții rourațiSă trăim necununați.Bade, ochișorii tăiCa cireșele-n altoiCare-s coapte la răcoareȘi nu-s atinse de soare,Care-s coapte la pământȘi nu-s atinse de vânt.