Paul Sava – Grasa și Adonis
Grasa și Adonis.Într-un muzeu,Într-o vineri,Într-o doară.Stând sus pe soclu, face pe superbul,trăgând cu coada ochiului la Venus,dar ca și ea, deși mă cheamă Grasa,îi înțeleg la fel de bine verbul.Te-am priceput, frumosule, și-ascultă:am și eu nurii,conturi,ca Afrodita.Și la bărbați, că nu fac pe sfiita,am decât dânsa trecere mai multă.Și, pân-la urmă, dacă e să fie,o … Citește mai mult