Eugenio Montale – Grădinile Lui Augias

„Arsenio (îmi scrie ea) de-aici din Asoloprintre întunecații cipreși gândesc că e ceasulsă înlături dorința atât de aprinsă închinatămie de a suspenda orice iluzie lumească;a sosit dimpotrivă vremea să dai drumul pânzelor,abătându-te de la interdicția judecății.Nu-mi spune că anotimpul e negru și turturelelecu aripi vibratorii și-au luat zborul spre sud.Din aduceri-aminte n-aș mai putea viețui.Vreau … Citește mai mult

Eugenio Montale – Grădinile Lui Augias – II

Ieșit abia din vremea adolescenței,pe o jumătate de viață am fost azvârlitîn grajdurile lui Augias.Nu două mii de boi găsit-am, nicialte dobitoace, dar pe coridoarelemereu mai înțesate de bălegar, era greusă respiri și zi de zi se înmulțeaumugetele omenești.Nicicând pe-acolo el nu fu văzut.Turma îl așteptapentru a face drepți: pâlnii cu vârf umplute,furci și frigări, … Citește mai mult