Versuri corectate și adnotate
Moartea-ntavernăintră și iese.Cai negri se ducși oameni siniștripe-adâncile drumuriale ghitarei.Și-i un miros de sare,de sânge femeiescîn chiparoasele febrileale țărmului mării.Moarteaintră și ieseși iese și intrămoartea-ntavernă.
Ghitara spartă zace-n cui,ar vrea și nu ceva să spună,dar azi, sub colbul ce se-adunăn-o-ncearcă mâna nimănui.Rar, pică-n ea un strop de lunăsau doarme un șoarece mai șui.Ghitara spartă zace-n cui,ar vrea și nu ceva să spună:– Hei, parcă numai eu n-am strună,dar fără coarde sunt destuiși, totuși, cântul lor răsună..Ar vrea și nu ceva … Citește mai mult
Se aude corul răvășitor al unuiswing minor.Noi deja suntem pregătiți.În galeriedin portretele sfințilorpe strunele ghitarelorcad lacrimi.Evident împrăștiateele cântă pentru ultima oară.
Începe plânsulghitarei.Se sparg cupelezorilor.E zadarnics-o faci să tacă,peste putințăs-o liniștești.Plânge monotoncum plânge apa,cum plânge vântulpeste zăpezi.Peste putință-is-o liniștești.Plânge după lucruriîndepărtate.Nisipul Sudului fierbinte,care visează albe camelii.Plânge pentru săgeata fără țintă,amurgul fără zori,și pentru prima pasăre moartăpe ramură.O, ghitară!Inimă rănită de moartede cele cinci săbii.
În răscrucearotundășase fecioaredansează.Trei de carneși trei de argint.Caută visele de ieri,dar le ține îmbrățișateun Polifem de aur.Chitara!