ghinda – Versuri.pro

Cincinat Pavelescu - Trandafirul și Stejarul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cel mai obraznic din stejari
Certa modestul trandafir:
Zău, de-ndrăzneala ta mă mir,
Cu mine tu să te compari?
Cu vârful meu eu sparg azurul
Și sunt prieten cu vulturul,
Și trunchiul meu nu sunt în stare
Trei oameni să-l cuprindă.
Ar trebui să mă admiri!
Așa e, dar tu faci doar ghindă
Și eu fac trandafiri.

Lucian Blaga - Oracole

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Un element cu aripi frânte
ar vrea aromă să ți-o zvânte.
Balaur ar putea să fie
într-un oraș la pânda vie.
Sau poate-un cavaler închis
în cerc de soartă, indecis.
Din cărți deschise-un împărat
îți cade-n casă cateodat’.
Din semn de ghindă și trifoi
presimți și alți voinici de soi.
Mai mult de unul taciturn
te-a strâns în suflet ca-ntr-un turn.
Trup al luminii, alintat,
din visul cui eu te-am furat?
Îți spun povestea, să te-ncânte,
când totul cântec și pământ e.

Lucian Blaga - Octombrie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Octombrie cu încă-o bucurie
prin neguri să mă-ntâmpine ar vrea,
să mai aud odată pe cale ghindă
pocnind din când în când sub talpa ta.
Vine Octombrie, peceți să pună
pe miezul vieții, și pe fructe smalț.
Și să reteze cu un sfert de zare
meridianul zilei ce-l înalț.

Anton Pann - Călătorul și Stejarul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Un călător ostenind.
Și la un stejar sosind,
Sub umbra lui a șezut,
Să răsufle un minut.
Aici un bostan fiind
Și în el pepeni zărind,
Mergând, unul a luat
Și sub copaci l-a mâncat.
Deci ochii-n sus ridicând,
Gândea-ntru sine zicând
„Ce lucru nepotrivit
Dumnezeu a rânduit!
Că la un copac astfel
Să facă rod mititel,
Iar la un vrej slab pe jos,
Așa rod mare și gros!”
Pe când aceste gândea
Și cu ochii-n sus privea,
O ghindă s-a s*******
Și-n nas l-a izbit.
Atunci el nasul suflând
Zise iar într-al său gând:
„Ce nesocotit sunt eu!
Bine-a făcut Dumnezeu.
Dar de nu era rod mic
Și-era pepene, cum zic,
Așa-n cap de mă lovea,
Aici-n loc mă adormea.
Iar de era vreun dovleac,
Apoi nu-mi mai dădeam de leac.”.
Multe un fel să gândesc
Și altfel să potrivesc.

Alecu Donici - Râmătorul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Un râmător din fire născut nesățios
Aflând destulă ghindă sub un stejar stufos
A ros cât a putut
Și-apoi la rădăcină să râme-a început.
Tu surpi copacul, zise o pasăre zburând.
Ce-mi pasă, râmătorul răspunse grohăind,
El fie ori nu fie, nici vreau să mai gândesc:
Eu caut numai ghindă, la care lăcomesc,
Fiindcă ea mă-ngrașă. – Urâte râmător
Și nemulțumitor!
I-a zis atunci stejarul, ridică-ți surla-n sus
Și vezi: că-această ghindă eu, eu o am produs.
Nerozii în orbire științele urăsc,
Când ei din a lor roduri încă se folosesc.