ghilotina – Versuri.pro

Stefan Augustin Doinaş - Hobby

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dimineața e ca o ghilotină spălată.
– Ce peluză! exclamă lăptarul, iar celălalt
se-ntoarce și-l cântărește lung din privire.
„Are ochi spălăciți ca viorelele”, zice
grebla, și dinții ei strălucesc. „Îi palpită
o vână la gât”, mormăie sapa în timp ce
scuipă din gură hălci din carnea pământului.
„Fleacuri”, răspunde foarfecele, „singura lui
parte mai moale sunt buzele, când surâde…”.
Între cei doi bărbați nu se află acum
decât trei sticle cu lapte, toate trei albe,
și o mare tăcere în care se aude limpede
cum își acordează un greiere scripca.
– Nici o șansă cu intelectuali de-al de-ăștia, regretă
dedicându-se iar florilor sale călăul.

Mircea Micu - Ghilotina Zăpezii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ghilotina zăpezii
Ah! Surâsul dezlegat de ninsori,
Mâine, eșarfa ta albă
Va odihni printre flori.

Ghilotina zăpezii
Năprasnic căzându-mi pe gât.
Ma vei vinde, dar fără mine
O să-ți fie nespus de urât.

Ghilotina zăpezii
Ca un brici de zeu
Căzând din înălțuri
Peste numele meu.

Gheorghe Tomozei - Bestiar cu Arme

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Un topor burtos
Spart de gigantica lamă a ghilotinei
(Chiar o ghilotină
Ghilotinată),
Săgeți
Arse pe scaunul electric,
Acizii Buchenwald
Corodând mitraliere Maxim.
Marea condamnată la moarte,
S-ar zice. Chipuri de a muri
(Mărci ale morții,
Supuse modei). Dezgropând viitorul,
Presimțind trecutul, fără greș.
Doar atât înțeleg:
Moartea moare și ea.
Numai că viața
Încă nu s-a născut!

Adrian Păunescu - Bucuria Ghilotinei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De câțiva ani m-ascund la mine-n barbă,
Să nu mă mai cunoașteți cum am fost,
Să vă contemplu cu-o privire oarbă,
Să-mi fac din mine însumi adăpost.
Dar nici așa nu mai găsesc scăpare,
Năravul mi se află imediat,
Bărbos celebru pentru fiecare,
Mai bine aș umbla decapitat.
Nici nu e mult, până să vină ora
Cedării unui cap, uzat prea mult,
Vi-l voi lăsa, cu milă, tuturora,
Dacă-mi promiteți, gratis, un consult.
Eu ca Danton în fața ghilotinei,
Îl rog pe gâde, îl implor smerit,
Să-mi taie capul, pe măsura vinei,
Dar să-l arate țării, la sfârșit.
Și-acum să bem, să spargem o fereastră,
Într-un butoi de vin intrând călări,
Că-mbătrânesc în fața dumneavoastră
Și mor de dragul tristei mele țări.